De când lumea, sănătatea mintală a fost un subiect care a generat teamă de stigmatizare din partea celorlalți. Câte un eveniment șocant, câte un act care nu ne pare în firea lucrurilor și pentru care nu avem explicații, ne trezesc periodic din amorțire și ne fac să abordăm această temă. Se întâmplă des în spațiul public din România, în ultimul timp. Și poate că și pandemia de COVID-19 și schimbările aduse de ea, lockdown-ul și munca de acasă, sunt motive pentru care am depășit niște bariere și am început să discutăm mai deschis despre sănătatea mintală. Cu toate astea, se dovedește că nu suntem suficient de informați, iar discuțiile alunecă deseori în zone periculoase.
Am auzit deseori credințe de tipul:
- „Mă descurc singur. Nu am nevoie de ajutor.
- Cum să vorbesc cu un străin despre ceea ce trăiesc eu?
- Psihoterapie este pentru oamenii cu probleme psihice.
- Nebunii merg la psihoterapeut.
- Nu înțeleg cum mă poate ajuta un psihoterapeut.”
Toate aceste credințe sunt firești și sunt urmarea unor etichete sau stigme care comunică ideea că sănătatea noastră psihică ar trebui să existe de la sine ori că nu este așa de importantă. Sau că ar trebui să ne găsim singuri rezolvarea tuturor problemelor.
Un factor care a contribuit într-o măsură la formarea acestor credințe este neacordarea importanței cuvenite sănătății noastre psihice. Este normalizată ideea că o durere fizică necesită o vizită la medic și o intervenție (căutarea ajutorului și soluției), însă situația arată complet diferit atunci când există o durere interioară.
Când este resimțită o apăsare sau o suferință, suntem obișnuiți să trecem cu vederea, să amânăm acea nevoie până când ne inundă sau devine de nesuportat. Acea durere fiind în interior de mult timp, devine ceva obișnuit și normal, ajungând să nu ne mai dăm voie să vedem că este ceva ce ne afectează viața de zi cu zi, explică specialiștii rețelei medicale Regina Maria.
Spațiul public românesc este foarte înclinat să dea crezare unor lucruri care nu au nimic de-a face cu ceea ce înseamnă realitatea tulburării psihice. Depresia este cel mai crâncen inamic al calității vieții umanității în momentul ăsta pentru oamenii aflați într-un etaj de vârstă productiv, opinează Mugur Ciumăgeanu, medic psihiatru și psiholog clinician.
Vorbim despre oameni între 18 și 60 de ani. Depresia este o realitate care afectează mai bine de 15% din populația acestui glob, cu cauze pe care noi încă ne zbatem să le înțelegem și cu deznodăminte foarte variabile pentru fiecare dintre cei afectați, a adaugat acesta într-o intervenție la rfi.ro.
În România, conform raportărilor, doar 1% din populație suferă de depresie – datele de dinainte de debutul pandemiei de coronavirus. La nivel european, 7% din populația totală suferă de depresie.
„Se vorbește mult mai deschis despre problema aceasta. Această boală ca oricare alta. Mulți dintre noi avem boli cronice, însă aceasta – în mod paradoxal – este o boală care a fost încărcată și încă este încărcată cu destul de multă stigmă socială, dar în România lucrurile s-au îmbunătățit din punctul acesta considerabil în ultimii ani”, a spus Vlad Mixich, medic psihiatru, în emisiunea „România în Direct”, de la Europa FM.
Impact devastator
Depresia este una dintre acele afecțiuni care are cel mai devastator impact asupra oamenilor aflați în perioada productivă a vieții.
Psihiatrul Gabriel Diaconu a postat în pagina sa de Facebook un foarte lung text despre sănătatea mintală, despre depresie în mod special și despre raportarea societății la cazurile de tulburare, de cele mai multe ori neînțelese.
”E greu să pui depresia într-o conversație.
Lumile sunt profund, adânc și insurmontabil, despărțite.
Pe de o parte e depresia trăită de depresiv. De cealaltă parte e impresia, percepția, folclorul depresiei. Care e foarte divers, frecvent dăunător și – pe alocuri – motiv pentru care problema fascinează, dezgustă sau pur și simplu exasperează.
Ce-i aia, până la urmă, depresia? Mai suferă omul, dar mai bea și apă. Mai suferă omul, dar mai are și voință. Mai suferă omul, dar mai miroase și o păpădie.
Domne, eu nu înțeleg – spun oamenii. Și ar merita să se oprească fix, fix la asta. Să admită că nu înțeleg.
Nu e nicio rușine să nu înțelegi. E fapt că oamenii nu înțeleg majoritatea zdrobitoare a lucrurilor care se petrec împrejurul lor. Uite, nici tu nu înțelegi. Îți promit că nu înțelegi. Nu înțelegi clima, sau mecanismul de formare a ploii, sau ce e aia o axă cu came, principiul de funcționare a liftului, cum de există internetul, cum e posibil ca telefonul să n-aibă fir, tehnologia sateliților, care-i diferența dintre polistiren și polipropilenă, chestii. Nu înțelegi.
Nu înțelegi când depresia
Nimic în neregulă să nu înțelegi. Ai putea să afli. Ai putea să studiezi. Și s-ar putea că ai să știi, ceea ce nu propune că ai să înțelegi obligatoriu”, a scris Gabriel Diaconu.
Există o stigmă asociată cu mersul la psihiatru – asta există în toate țările, nu doar în România. Însă, medicul de mai multe specialități, nu doar psihiatrul, îți poate face trimitere către ședințe de psihoterapie, care sunt foarte utile și nu implică medicație.
„Psihoterapia este un domeniu interdisciplinar, situat la granița dintre medicină și psihologie. Este o modalitate de tratament cuprinzător, deliberat și planificat, prin mijloace și metodologii științifice, centrată pe reducerea sau eliminarea unor simptome, tulburări mintale sau stări de suferință psihosociale și/sau psihosomatice și comportamente disfuncționale.” (definiția oferită psihoterapiei de către FRP- Federația Română de Psihoterapie).
Pe parcursul timpului au existat numeroase transformări și descoperiri cu privire la ceea ce poate contribui la sănătatea mintală a oamenilor. Odată cu evoluția acestui domeniu, au apărut și controverse sau mituri atunci când discutăm despre psihoterapie sau astfel de servicii care vizează componenta psihologică.
Dar haideți să vedem:
1.În ce constă un proces de psihoterapie?
alocarea unui timp și spațiu pentru tine în care să vorbești liber despre orice simți nevoia
este un spațiu în care poți să fii liber, să vorbești așa cum îți dorești, fără să te preocupi pentru celălalt
discuțiile din cadrul terapiei sunt confidențiale
subiectele alese sunt în funcție de nevoile tale, în ritmul tău
psihoterapeutul te ajută să clarifici care este sursa dificultăților tale, ajungând astfel să trăiești mai conștient și în contact cu tine și cu nevoile reale pe care le ai
psihoterapeutul este o persoană neutră, empatică care a studiat cum funcționează mintea umană, astfel încât să te poate îndruma să ajungi acolo unde îți dorești
în psihoterapie există mai multe abordări, și în funcție de acestea, se folosesc anumite tehnici care să te ajute să îți găsești răspunsuri (întrebări, desen, joc de rol, exerciții de imagerie, teme pentru acasă)
procesul de psihoterapie se bazează pe motivația ta de te implica în proces și pe relația creată cu psihoterapeutul
Psihoterapia necesită timp, răbdare și nu este intotdeauna confortabilă, accesând anumite emoții neplăcute sau gânduri deranjante
În relația psihoterapeutică este esențial să existe chimie, încredere și implicarea din partea amandurora (terapeut și client)
Psihoterapia este un fel de “fitness pentru corpul emoțional”, după cum spune medicul psihiatru Cătălina Hogea, citat de Clinica Neuroaxis.
La psiholog este indicat să mergi atunci când simți că nu mai poți face singur, fară ajutor, propriilor tale trăiri. Când emoțiile iți scapă de sub control, ai nevoie de ghidarea psihologului pentru a le înțelege mai bine.
La psiholog mergi atunci când vrei să afli cauzele unei traume sau a unui blocaj emoțional care te împiedică să funcționezi.
2. Ce nu este psihoterapia?
un loc în care psihoterapeutul te va judeca pentru ceea ce gândești sau simți
psihoterapeutul nu este o altă persoana din viața ta pentru care trebuie să îți faci griji
psihoterapeutul nu îți poate spune ce este corect sau greșit, el/ea are rol de ghid și are misiunea de a te acompania pentru a ajunge acolo unde îți dorești
nu este o pilulă magică care îți va schimba viața peste noapte
schimbarea ta nu depinde doar de specialist, necesită și implicarea ta
psihoterapeutul nu citește gânduri și nu are rețete care funcționează pentru oricine
psihoterapia nu este doar în timpul ședințelor, ci impactul și efectele se manifestă în viața de zi cu zi
nu există anumite condiții pentru care să apelezi la psihoterapie, orice nevoie este un motiv suficient de important pentru care să apelezi la un serviciu psihologic
Dacă simți că există o provocare în viața ta care este de ceva timp, că emoțiile devin copleșitoare, resimți stres și anxietate, ai insomnii sau alte probleme fizice fără o cauză clară sau îți dorești să investești timp pentru dezvoltarea ta personală, psihoterapia poate fi o cale care te poate ajuta să îți construiești viața pe care ți-o dorești și pe care o meriți.
Ceilalți mă vor judeca
Este perfect justificat să ne gândim și la acest aspect, mai ales atunci când fiecare dintre noi am auzit cel puțin o dată pe cineva zicând: “Doar cei care au probleme grave / serioase merg la terapie”, „Mergi doar să vorbești cu cineva. Ce crezi, că îți va rezolva toate problemele?”, “Doar cei care nu pot face față singuri apelează la terapeut”.
Cu toate acestea, psihoterapia devine din ce în ce mai acceptată și multe persoane consideră că este o experiență utilă și importantă. Sănătatea mintală este de mult timp considerată o prioritate a unui stil de viață sănătos. De asemenea, este important să vă amintiți că terapia este confidențială, astfel încât ceea ce discutați în ședință rămâne între dumneavoastră și psihoterapeut. A apela la terapie este deci un pas curajos și responsabil pentru a avea grijă de sănătatea mintală, subliniază specialiștii de la reginamaria.ro.
Costurile psihoterapiei
Uneori, procesul terapeutic poate veni la pachet cu anumite costuri; acestea pot fi legate de timpul dedicat procesului, fiind în strânsă legătură cu frecvența întâlnirilor și cu obiectivele stabilite pe care le puteți atinge între întâlniri, dar pot avea legătură și cu alți diverși factori (de exemplu deplasarea necesară pentru efectuarea ședinței). Uneori, pot apărea dificultăți legate de costurile financiare aferente ședințelor de terapie. Fiecare poate să decidă care sunt prioritățile sale legate de sănătatea mintală și să înțeleagă că orice proces necesită dedicare și voință.
„Psihoterapia poate fi făcută și de medic și de psiholog. Diferența dintre cei doi este că psihologul nu poate prescrie medicamentele specifice tulburărilor de sănătate mintală mari. În timp ce psihiatrul are capacitatea de a adresa și acest dezechilibru biochimic – pentru că vorbim și de un dezechilibru biochimic. Ca să fac o comparație foarte simplă: acneea – sunt provocate de un dezechilibru biochimic la nivelul epidermei. Adolescentul nu e de vină că are coșuri. Dacă are acnee nu înseamnă că e mai păcătos, mai prost… Pur și simplu, păstrăm proporțiile și în privința depresiei. Dacă ai depresie nu înseamnă că ești mai prost sau mai leneș sau mai păcătos sau mai inert sau mai puțin creativ decât cei care nu au depresie.
Este o boală foarte frecvent întâlnită, care identificată din timp și tratată în cele mai multe cazuri se vindecă sau se poate trăi fără nicio problemă cu ea. Există, evident, și cazuri mai grave ca în toate bolile. Și este foarte important să mergem și să cerem ajutorul. Repet, medicul de familie ar trebui să fie poarta de intrare, psihologul de asemenea”, a mai explicat Vlad Mixich la Europa FM.
Când mergi la psihiatru?
La medicul psihiatru ajungi în cazul în care ai nevoie și de tratament specializat. Când psihoterapia, mai exact verbalizarea stărilor afective, nu mai este suficientă.
“Ideal ar fi că înainte să începi un tip de terapie psihologică, să mergi la o consultație cu un medic psihiatru. Iar pe baza evaluării psihiatrului, în acord cu pacientul, să se decidă cea mai buna cale de acțiune: tratament medicamentos, psihoterapie sau ambele”, spune Cătălina Hogea, medic psihiatru cu competențe în psihoterapie în cadrul clinicii Neuroaxis.
La psihiatru mergi atunci când simptomele tulburărilor psiho-afective sunt puternice și iau prim-planul vieții tale de zi cu zi. Cu ajutorul psihiatrului lucrezi direct asupra simptomelor, cauzele fiind înțelese ulterior, după ce impasul a fost depășit.
Cei doi specialiști lucrează de multe ori împreună pentru sănătatea pacientului. Cele două tipuri de abordări nu se exclud, în multe cazuri fiind complementare.
Primul pas spre echilibrul și sănătatea ta mintală este să ceri ajutor. Fie că alegi să mergi la un psiholog sau un psihiatru, ești deja pe drumul cel bun. Specialistul ales va ști să te ghideze spre ajutorul de care ai nevoie și să-ți indice suportul de care ai nevoie.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol