La nivel global, 2024 este un an istoric pentru alegeri, deoarece aproape jumătate din populația adultă a globului este chemată la vot.

Este vorba despre aproximativ două miliarde de oameni din peste 70 de țări.

Experții atrag atenția că alegerile au loc pe fondul răspândirii iliberalismului, a slăbirii instituțiilor independente din marile democrații și al unei deziluzii în rândul tinerilor față de politică.

În acest context, spațiul informațional se anunță plin de turbulențe și pericole, mai ales că ritmul schimbărilor din acest mediu este unul extrem de alert, cu consecințe în lumea reală.

Campaniile electorale, terenul perfect pentru răspândirea dezinformării

Perioadele electorale reprezintă un teren propice pentru ca narațiunile false cu scopul de a produce dezinformare să fie introduse în spațiul public.

Există trei teme mari în jurul cărora se vor concentra țintele dezinformării: tema interferenței străinilor în alegeri, cea a fraudării alegerilor, cu atacuri directe asupra instituțiilor care organizează scrutinul, și cea economică.

Acestea au rezultat în urma unei analize făcute de Observatorul European Digital Media în zece țări din Uniunea Europeană în care au avut loc alegeri anul trecut.

Invitată la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, prof.univ. Alina Bârgăoanu, expert european în combaterea dezinformării și membru în Consiliul Consultativ al Observatorului European pentru Mass-Media Digitală, a apreciat că aceste teme se vor regăsi și în România în anul electoral 2024.

“O temă care a fost identificată cu scopuri de dezinformare în aceste alegeri din Europa, din 2023, este faptul că SUA, NATO, Bruxelles-ul vor interfera în alegeri. Și eu anticipez că această temă va fi prezentă și în conversația electorală din România, în sensul că se va bate monedă că anumiți candidați sunt preferați ai SUA, sunt puși de Bruxelles. A doua temă rezultată pe baza raportului European Digital Media Observatory (EDMO), este ideea că alegerile sunt furate, procesul electoral este viciat și eu anticipez că și în România aceasta va fi o temă predilectă, faptul că votul nostru nu contează, că ei, străinii, hotărăsc în locul nostru și pun aici conducătorii și, prin urmare, procesul electoral este viciat”.

O componentă importantă care se adaugă acestor narațiuni menite să producă dezinformare este și cea economică.

“Tema aceasta nu are cum să lipsească, dar eu anticipez că ea va fi foarte mult distorsionată, în sensul că probabil, va exista o astfel de narațiune, că noi suntem mult mai săraci din cauză că ajutăm Ucraina sau Republica Moldova. Tema economică va fi probabil distorsionată pentru a o lega foarte mult de războiul din Ucraina”, a explicat Alina Bârgăoanu.

Duelul între noile tehnologii și mesajele care produc emoție. Cine câștigă?

În campaniile electorale ale anului 2024, se va miza mult pe emoție, pe nostalgie și pe comparații cu perioada comunistă, inclusiv prin campanii explicite care încearcă să apese pe această “pedală” a nostalgiei.

Este de așteptat să fie utilizate și imagini video contrafăcute, folosindu-se noile tehnologii și inteligența artificială, dar bătălia se va duce pe latura emoțională, estimează expertul în combaterea dezinformării Alina Bârgăoanu.

“Eu anticipez că inteligența artificială, de la partea aceea invizibilă, fără roboți, până la partea de fake, va fi folosită mai ales în state care sunt tehnologizate, în societăți foarte tehnologizate, cum este de exemplu, societatea americană. De fapt, au și apărut conținuturi cu președintele american Joe Biden, de tip deepfake, transmițând diverse mesaje. Se va face apel și la ChatGBT pentru a transmite mesaje de tip halucinații și la deepfake pentru imagini video contrafăcute. Părerea mea este că bătălia nu va fi neapărat de natură tehnologică, adică nu va fi o bătălie între deepfake-uri”.

În campaniile electorale de la noi, „pedala” va apăsa mult pe latura emoțională, nostalgică.

Se estimează că această latură emoțională va fi principalul teren de confruntare în campaniile electorale din acest an.

“Va fi o bătălie pe mesajele politice, pe sentimentele publice și pe lupta pentru nostalgie, confruntarea dintre privirea spre trecut și privirea spre viitor. Tehnologia va avea un rol, dar nu va fi neapărat o bătălie la nivel de tehnologii, ci la nivel de emoții și la tehnologiile capabile de a amplifica aceste emoții”. Alina Bârgăoanu.

Pericolul minorităților zgomotoase

În ultimul timp, peste tot în democrațiile occidentale se observă apariția unor minorități care devin foarte zgomotoase și încearcă să acapareze spațiul public, mizând mai ales pe comunicarea on-line și pe lipsa de reacție a actorilor principali.

Fenomenul se întâmplă și în România, iar pericolul constă în faptul că aceste grupuri gălăgioase reușesc să impună teme fabricate, care ajung să domine întreaga societate.

“Eu cred că și la noi, conversația publică este acaparată de minorități foarte gălăgioase, care, din păcate, reușesc să impună pseudoteme, pseudointerpretări. După principiul “cine țipă mai tare” au reușit să acapareze instrumentele de comunicare electorală modernă, adică domină mediul online. Eu cred că, poate, n-ar trebui să stăm atât de mult pe ce fac aceste minorități zgomotoase, ci ar trebui să ne întrebăm ce face majoritatea sau ce fac actorii tradiționali, actorii de tip mainstream. Pentru că ascensiunea acestor voci care, după părerea mea, sunt în continuare minoritare, dar foarte gălăgioase, se bazează și pe lipsa de reacție sau lipsa de pricepere politică din partea actorilor tradiționali. Temele de care este dominantă societatea românească sunt, după părerea mea, de multe ori impuse de aceste minorități foarte zgomotoase”.

Cum contracarăm dezinformarea

Specialistul în combaterea dezinformării recomandă câțiva pași pentru a evita expunerea la dezinformare.

Cei mai importanți se referă la verificarea surselor știrii și atenția sporită la mesajele primite pe rețelele sociale.

“În primul rând, să verificăm informația din mai multe surse. Nu este o garanție, pentru că la un moment dat toate sursele pe care le consultăm se pot contamina și pot transmite aceeași informație imperfectă. Dar asta nu înseamnă că nu este un reflex bun de a verifica totuși informația din mai multe surse.

Anticipez că whatsapp-ul nostru va fi luat cu asalt în timpul campaniei electorale, pentru că așa s-a întâmplat și în pandemie și în timpul campaniei de vaccinare, dar și în momentul în care s-a declanșat invazia asupra Ucrainei. Aș privi cu mare reticență informațiile sau conținuturile care ne vin pe whatsapp și neapărat le-aș corobora cu ceea ce se spune în media mainstream.

Un alt lucru: atenție la emoțiile viscerale care, probabil, vor fi terenul de confruntare în campania electorală, la sentimentele de indignare de tipul ‘Domnule, nu se mai poate așa ceva, trebuie să iau măsuri, sunt foarte furios, nu-mi pot stăpâni emoțiile!’.

Aș recomanda foarte multă inteligență emoțională, să spunem, sau foarte multă alfabetizare emoțională pentru a evita capcanele întinse de cei care mizează pe acest tip de emoții.

Eu aș fi foarte rezervată și în legătură cu mesajele care pedalează mult pe ideile de nostalgie, neîncredere, resentimente.

Nu sunt consultant politic, dar părerea mea este că actorii politici care vor reuși să transmită ideea de speranță cuplată cu optimism, încredere în tehnologie, în dezvoltare, cred că vor avea câștig de cauză”.

Între sursele sigure si obiective de informare, mass-media publică este o soluție la îndemâna tuturor românilor din țară sau din diaspora.

 

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 8/9 ianuarie 2024

---