Situația consumului de tutun este una alarmantă în România, după cum spun statisticile, iar în aparență nici cadrul legislativ drastic, nici mesajele și ilustrațiile traumatizante de pe pachetele de țigări nu au avut un impact major asupra acestui fenomen.

Accize

Un lucru bine știut de către fumători este că în ultimii 12 ani prețul țigărilor a crescut vizibil de tare, în medie, de la 5-10 lei în decembrie 2006 la 17-18 lei în prezent. Motivul acestor creșteri este mărirea accizei impusă de Uniunea Europeană, deși România a atins din 2015 nivelul minim de accizare prevăzut în UE.

Urmărind acest proces de creștere constantă, prețul țigărilor va depăși 21 lei pe pachet în anul 2022. Asta pentru că potrivit calendarului de creştere a accizei, în fiecare an creşte acciza totală la 1 aprilie cu cca 9 lei/ 1000 ţigarete. Având în vedere că preţul este influenţat şi de alţi factori, precum cursul de schimb, costurile materiilor prime şi forţei de muncă, costurile legate de producţie şi transport, energie etc, este de aşteptat ca acest preţ să fie mult mai mare.

80% din preţul unui pachet de ţigări ajunge la stat, ceea ce face industria tutunului al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier.

Accizele au adus sume enorme la bugetul statului, dar numai o porțiune minusculă a fost folosită pentru programe de prevenție, care erau scopul declarat al legii. În 2013, de exemplu, statul a încasat 339.000.000 lei din accize și a alocat doar 200.000 de lei Centrului Național pentru Renunțarea la Fumat, adică 0,06 din încasări.

Boli asociate cu fumatul

Fumătorii prezintă un risc crescut de infarct miocardic, angină pectorală, boli vasculare periferice şi accident vascular cerebral.

Statistic, un deces din cinci în Statele Unite are cauze legate de fumat. Aşadar, aproximativ 443.000 de persoane din SUA mor anual din cauza acestui viciu. În secolul XX, aproape 100 milioane de oameni au fost ucişi de fumat. În secolul XXI, numărul acestora ar putea ajunge la un miliard.

Cancer

Cancerul reprezintă atât în lume, cât şi în ţara noastră a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare și este pe de parte cea mai puternică urmare a fumatului. În România, aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie.

Cancerul pulmonar este prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la bărbaţi şi 12% la femei). Dacă incidenţa neoplasmului pulmonar a scăzut la bărbaţi cu 4.4%, la femei a crescut cu 6.2% în SUA. În România se constată aceeaşi tendinţă existentă pe plan mondial, în plus cu o accentuare a obiceiului de a fuma în rândul tinerilor şi chiar a minorilor.

După 10 ani de la momentul în care fumătorul decide să renunțe la acest viciu, riscul de a dezvolta cancer pulmonar este mai scăzut cu 30%.

Dependență

Fumatul este o dependență biologică dar cei care încearcă să se lase trebuie sa învingă și un obicei psihologic.  Dependența psihologică reprezintă cam 80% din scorul global al dependenței. Fumătorii spun ca e foarte uşor sa te laşi de fumat, au încercat de multe ori, mai greu e sa rămână astfel. Ceea ce înseamnă ca pentru o perioadă relativ mică de timp poţi depăşi „sevrajul”.

Europa

Fumatul reprezintă o problemă gravă la nivel european. În 2013, Europa avea cea mai mare prevalenţă a fumatului la persoanele sub 15 ani (28%) şi una dintre cele mai ridicate privind numărul fumătorilor adolescenți.

România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia şi Spania în ceea ce privește consumul de tutun. Acesta se menţine la un nivel ridicat, aproximativ 28% din populație considerându-se fumătoare, mai mult decât media europeană de 26%.

Fumatul pasiv

În majoritatea ţărilor între 15%-50% din populaţie este afectată de fumat pasiv, iar în unele ţări expunerea involuntară la fumul de tutun afectează 70% din populaţie. Organizația Mondială a
Sănătății (OMS), a concluzionat că fumatul pasiv cauzează boli, inclusiv cancer pulmonar și boli de inimă, la adulții nefumători, iar la copii afecțiuni precum astm, infecții respiratorii, tuse, șuierătură respiratorie, otită medie (infecția urechii medii) și sindromul morții subite la sugari.

Gudron

În opinia generală, o țigară are în compoziție: gudron, nicotina şi monoxid de carbon. Puţini ştiu că în fiecare ţigară există 4.000 de ingrediente, care duc la 200 de combinaţii chimice.

Gudronul este reziduul particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o substanță chimică, ci este un amestec de mai multe mii de compuși ai fumului

Internațional

 

La nivel mondial există aproximativ 1,1% miliarde de fumători, conform unei analize publicate de către Ministerul Sănătății cu ocazia Zilei Naționale fără Tutun în 2017.

România se află pe poziția 27 din 182 de țări, într-un clasament efectuat de Organizaţia Mondiala a Sănătăţii, privind numărul de țigări consumate. În România un adult fumează în medie 1.619 ţigări pe an. Pe primele locuri se situează, conform aceluiaşi top, China, unde fiecare adult fumează în medie 4.124 de ţigări pe an. Pe următoarele poziţii se situează Belarus, Liban, Macedonia si Rusia.

Legea anti-fumat

În prezent, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.

Legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise a avut un impact major privind creșterea României în Scala Europeană de control al tutunului. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România în 2017 fată de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%), iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).

Mai mult de atât, România a devenit un exemplu în adoptarea acestei politici de sănătate. Georgia pregăteşte intrarea în vigoare a legislaţiei antifumat şi va primi sfaturi de la experţii români în acest sens.

Monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în fumul de țigară. S-a dovedit că monoxidul de carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare (afecțiuni cardiace) la fumători. Organismului uman îi ia minim 12 ore de la ultima țigară pentru a reduce cantitatea de monoxid de carbon din sânge, și a regla nivelul de oxigen.

Nicotină

Numele îi vine de la Jean Nicot, ambasador al Franței în Portugalia care la începutul secolul al XVI lea a adus câteva frunze de tutun, în Franța pe post de medicament, fiind considerat leac împotriva sifilisului, a astmului sau a rănilor.

Din momentul în care un fumător decide să renunțe la acest viciu nociv, după o zi, nicotina nu se mai găsește în sânge. Durează doar 4 zile pentru ca organismul să fie complet eliberat de dependența de nicotină. Din acel moment, provocarea este doar psihologică.

Un studiu recent efectuat de Facultatea de Medicină de la Harvard, din SUA, a scos la iveală faptul că nivelul de nicotină a crescut cu 11% din 1998 până în 2005. Motivul pentru care producătorii adaugă nicotină în plus este pentru a-i ține pe fumători dependenți.

Orașul Loma Linda

În Loma Linda, un orășel din California, nu se fumează de 30 de ani, deoarece e interzis prin lege, iar băuturile alcoolice lipsesc din magazine. Oamenii se mândresc cu stilul lor de viaţă sănătos şi nici nu vor să audă de o alimentaţie de tip fast-food. Potrivit National Geographic, citadela este unul dintre primele patru locuri din lume la capitolul longevitatea locuitorilor, care au o medie de viaţă de 100 de ani.

Reclame

Fumatul în faţa copiilor şi reclamele pe care le văd în magazine îi pot face să devină dependenţi.  Studiile arată că atunci când îşi aleg marca de ţigări, tinerii fumători sunt influenţaţi de modul de ambalare, de aspectul şi forma țigării. Odată cu integrarea europeană, panourile publicitare care fac reclame la țigări au fost interzise. Acest lucru nu este valabil și pentru dispozitivele care încălzesc tutun, fapt ce ar putea fi schimbat curând prin intervenția Organizațiilor Neguvernamentale.

Sărăcie

Există o legătură foarte clară între nivelul de sărăcie a populației și consumul de tutun. Dat fiind că, statistic, 80% dintre persoanele care fumează trăiesc în ţări sărace sau în curs de dezvoltare, potrivit evaluării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rezultă clar că cei mai mulţi fumători sunt săraci.

În SUA, de exemplu, cele mai noi statistici arată o scădere a numărului de fumători în statele americane mai bogate, în vreme ce în regiunile mai sărace numărul lor este în continuare foarte mare. Dacă în suburbiile din Washington o persoană din 10 este fumătoare, în statele mai sărace cum ar Clay County, Kentucky 4 persoane din 10 au acest obicei, arată statisticile eliberate de Institute for Health Metrics and Evaluation şi citate de publicaţia The New York Times.  De asemenea, femeile cu o situaţie materială precară nu renunţă la fumat, conform unui studiu efectuată între anii 1996-2012 și publicat în aceeași revistă.

De asemenea, legătura dintre fumat și sărăcie este dată și de faptul că acest obicei cauzează și întreține nivelul de sărăcie, dar și că poate fi un factor care influențează decizia de a renunța. Astfel, ultimele cifre arata ca 4 din 10 romani renunţa la fumat din cauza sărăciei.

Timp

La momentul de față, 53% fumători afirmă că practică acest viciu de mai mult de 16 ani. Numărul ţigărilor fumate creşte o dată cu vârsta, 40% dintre fumători consumând mai mult de un pachet de ţigări pe zi.

Țigări electronice, IQOS și Glo

Ţigările electronice oferă dependenților de tutun iluzia că se astfel fumatul e mai puțin dăunător. Așa se face că desi foarte scumpe, dispozitivele IQOS, intens promovate au șanse să recruteze noi generații de fumători. Cea mai recentă reacție publică din România la adresa acestor dispozitive, aparține secretarului de stat în Ministerul Sănătății, dr. Raed Arafat.

Acesta și peste 350 de organizaţii non-guvernamentale membre ale Iniţiativei 2035 – Prima Generaţie Fără Tutun a României solicită parlamentarilor români continuarea demersurilor ca România să aibă o generație care să nu mai fie dependentă de fumat. Solicitarea este de a fi modificată legislația în sensul interzicerii oricărui fel de publicitate și promovare, directă sau indirectă, pentru produsele din tutun – inclusiv IQOS, Glo sau alte țigări electronice și nu numai.

Urban vs rural

Studiile arată că proporţia celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural. Un rezultat interesant privind profilul fumătorului este și cel a faptului că în studii anterioare, respondenţii de gen masculin, din mediul urban şi cei care locuiesc în Moldova au declarat că au fumat zilnic într-o proporţie mai ridicată comparativ cu respondenţii din celelalte categorii de gen, mediu de rezidenţă şi regiune.

Vârstă

Datele ne indică faptul că fumătorii debutează la vârste fragede și renunță greu. 82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, aproape jumătate dintre ei începând înainte de a împlini 18 ani. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani.

Zâmbet

Peste 90% dintre pacienţii care au diverse forme de cancer oral sunt fumători. Peste 35% dintre fumători au cel puţin trei afecţiuni dentare. De asemenea, fumatul este principala cauză a căderilor dinților. Fumul de ţigară este cauza decolorării dinţilor în mod inestetic, dar şi a creşterii sensibilităţii acestora.

Alte efecte cauzate de fumat sunt durerile sau sângerările la nivel gingival în periajul dentar, formarea abcesului gingival sau prezenţa unor scurgeri purulente, umflarea, înroşirea sau creşterea sensibilităţii gingiei, posibilitatea apariţiei unor dureri în zona oro-facială, slăbirea sistemului imunitar al organismului şi implicit dezvoltarea necontrolată a bacteriilor din gură şi a cariilor, respiraţia urât mirositoare, depunerea mult mai rapidă a tartrului sau uscăciunea gurii.

---