Fostul preşedinte american Donald Trump a ameninţat, în cazul în care va fi reales, că nu va mai garanta protecţia NATO împotriva Rusiei şi a promis un val masiv de expulzări la frontieră, în timpul unui miting sâmbătă în Carolina de Sud.

Trump îi critică în mod regulat pe aliaţii săi din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord pentru subfinanţarea instituţiei. În timpul mitingului, el a relatat o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi.

„Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?”, povesteşte miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile”.

Această declaraţie survine după ce Trump, un posibil candidat împotriva preşedintelui democrat Joe Biden la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a făcut presiuni asupra membrilor republicani ai Congresului pentru a îngropa un proiect de lege care prevede un nou ajutor pentru Ucraina şi o reformă a politicii de migraţie.

Reacția Casei Albe

Casa Albă a respins sâmbătă comentariile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump în legătură cu faptul că nu şi-ar proteja aliaţii din NATO de o potenţială invazie rusă, calificându-le drept „revoltătoare şi dezechilibrate”, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, întrebat despre comentariile lui Trump, a declarat: „Încurajarea invadării celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este revoltătoare şi dezechilibrată – şi pune în pericol securitatea naţională americană, stabilitatea globală şi economia noastră acasă”.

Articolul 5 din Tratatul NATO este o prevedere care garantează apărarea reciprocă a statelor membre în cazul în care unul dintre ele este atacat.

Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale, a fost un critic înverşunat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord atunci când era preşedinte, ameninţând în mod repetat că se va retrage din alianţă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă.

Andrew Bates a declarat că preşedintele Joe Biden, un democrat care doreşte să fie reales în alegerile din noiembrie, a restabilit alianţele Statelor Unite după ce a preluat funcţia în 2021, asigurându-se că NATO este acum „cea mai mare şi cea mai vitală (organizaţie) care a fost vreodată”.

„În loc să ceară războaie şi să promoveze haosul nociv, preşedintele Biden va continua să consolideze leadershipul american şi să susţină interesele noastre de securitate naţională – nu să acţioneze împotriva lor”, a spus Bates într-o declaraţie emisă sâmbătă seara.

Temerile europene

În condiţiile în care Trump îl devansează pe Biden în unele sondaje, aliaţii europeni se tem că o victorie a lui Trump în noiembrie ar putea pune în pericol angajamentul SUA faţă de alianţă, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luna trecută că nu crede că o a doua preşedinţie Trump ar pune în pericol apartenenţa SUA la organizaţie. Stoltenberg, care a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a creşte cheltuielile pentru apărare, a declarat că aliaţii europeni îşi măresc contribuţiile militare şi „se îndreaptă în direcţia corectă”.

Trump a continuat să critice alianţa transatlantică, spunând luna trecută, la un miting de campanie, că nu crede că ţările NATO ar sprijini Statele Unite, dacă acestea ar fi atacate.

În ceea ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice concrete.

De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, ajutorul SUA pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 75 de miliarde de dolari, a declarat Stoltenberg, în timp ce alţi membri NATO şi state partenere au oferit împreună peste 100 de miliarde de dolari.

Reacția NATO: “Subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, și îi expune pe soldații americani și europeni la un risc crescut”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat la declarația făcută de Donald Trump sâmbătă seara, arătând că orice atac asupra alianței militare occidentale “va fi întâmpinat cu un răspuns unit și puternic”. Fostul președinte american, Donald Trump, a spus că “Rusia poate face ce dracu vrea” cu țările membre pe care el le percepe că nu și-ar îndeplini obligațiile financiare.

“Orice sugestie conform căreia aliații nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, și îi expune pe soldații americani și europeni la un risc crescut. Mă aștept ca, indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale, SUA să rămână un aliat puternic și angajat din cadrul NATO”, se arată în declarația secretarului general al Alianței.

La declarația fostului președinte al SUA, acum candidat din nou pentru aceeași funcție, au mai reacționat deja Casa Albă, ministrul polonez al Apărării, ministrul ceh de Externe, dar și ccomisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton. Acesta din urmă a spus că liderii europeni au înțeles că UE trebuie să își intensifice separat propriile cheltuieli și capacități militare, pentru a nu mai depinde atât de mult de SUA: “Nu putem da cu banul la fiecare patru ani ca să aflăm cum va fi securitatea noastră, în funcție de cine câștigă alegerile din SUA”, a spus Breton, care s-a îndoit că dialogul relatat de Trump “cu un președinte al unei mari țări NATO” ar fi real.

De la Londra, Lordul Peter Ricketts, membru al Camerei Lorzilor și fost reprezentant permanent al UK la NATO, a scris pe X: “Trump pare să creadă că NATO este ca un country club – plătești 2% din PIB către SUA, care apoi furnizează servicii de apărare. Profund coroziv pentru încrederea dintre aliații NATO”.

Țările NATO au convenit, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, să pună capăt reducerilor de cheltuieli pe care le-au făcut după încheierea Războiului Rece, și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024.

Începând cu 2022, NATO a raportat că șapte dintre cele 31 de țări membre NATO îndeplinesc această obligație – față de doar trei în 2014. Invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei a stimulat cheltuieli militare suplimentare ale țărilor membre NATO, mai ales ale celor aflate în vecinătatea Ucrainei, așa cum ar fi Polonia sau România.

Scenariul danez

Ministrul Apărării din Danemarca spune că Rusia ar putea ataca o țară NATO într-un interval de trei-cinci ani, pentru a testa Articolul 5 din carta Alianței. Precizează că evaluarea se bazează pe informații noi, pe care NATO nu le avea anul trecut.

Într-un interviu pentru o publicație daneză, ministrul Troels Lund Poulsen a arătat că Rusia, care a arătat în repetate rânduri că Articolul 5 din Carta NATO reprezintă doar “vorbe goale” și că în caz de război statele membre nu vor interveni în ajutor, intenționează să testeze acest scenariu într-un interval de trei până la cinci ani. “Anul trecut NATO nu avea o astfel de evaluare. Este vorba de informații noi pe care le avem acum”, a spus ministrul danez al Apărării. Declarația sa vine după cea a omologilor din Marea Britanie, Germania și Suedia, și, consideră FT.com “este cel mai dur și mai clar avertisment” în acest sens.

Publicația britanică mai arată că “în privat, tot mai mulți se arată îngrijorați de perspectiva unei victorii a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie, ceea ce ar putea încuraja și mai mult Rusia” să atace o țară NATO.

Ministrul danez al Apărării a mai arătat că Rusia și-a sporit enorm capacitatea de a produce echipamente militare. Micael Johansson, directorul executiv al Saab, compania suedeză care produce inclusiv armament, a declarat tot pentru Financial Times că Rusia poate produce de peste zece ori mai multe obuze de artilerie decât toată Europa la un loc.

Este citat și generalul Vlad Gheorghiță, noul șef al Statului Major al Armatei Române, care a spus că Rusia va viza Moldova și Balcanii de Vest dacă va reuși să înfrângă Ucraina.

---