Sărăcia energetică este adesea corelată cu imposibilitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază. Adică dacă o familie nu își permite să achite facturile pentru energie consumată pentru necesitățile de bază ale unei gospodării, fără a pune presiune pe bunăstarea economică generală, putem vorbi în cazul acestei familii de sărăcie energetică.

După ce își achită facturile pentru energie (electrică și termică), 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie, 11.7% din familii practică sub-consumul (consumă mai puțină energie decât minimul necesar unui trai confortabil), iar, pentru 45,3% din gospodării, facturile pentru energie constituie o povară prea grea pentru bugetul familiei, relevă Andreea Vornicu, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), într-un material de analiză realizat pentru portalul Infoclima.ro.

Mai mult, aproape 14% dintre gospodăriile din România au datorii la plata facturilor și 10% dintre ele nu îți pot încălzi locuințele în mod adecvat.

În Uniunea Europeană, sărăcia energetică domestică este determinată preponderent de 2 factori – venit redus al familiei și eficiența energetică precară a locuinței.

Una dintre posibilele cauze ale sărăciei energetice în România, precum și alte state post-socialiste din Europa, este exact tranziția defectuoasă de la economia planificată, socialistă la economia liberă.

Astfel, pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru întreținerea acestora.

Acest lucru nu a fost resimțit de populație, având în vedere că energia era subvenționată de stat. Totuși, odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, în special a blocurilor de tip panel, și consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate și dependență față de beneficiile sociale insuficiente și puțin adaptate transformărilor economice.

Studiile arată că sărăcia energetică poate un impact negativ asupra sănătății (fizice și mentale) și a longevității sau poate crește disparitățile sociale și educaționale.

Din păcate, cele mai vulnerabile la aceste procese sunt familiile care deja se confruntă într-un fel sau altul cu probleme de ordin financiar, social și educațional.

În acest sens, sărăcia energetică accentuează aceste dinamici și duce la un clivaj social și mai mare, în special în societățile în curs de dezvoltare.

---