Suntem din ce în ce mai ademeniți cu presupuse medicamente care rezolvă toate problemele de sănătate, mai ales online. Mai grav este că site-urile se folosesc de imaginea unei firme de prestigiu a unui cunoscut medic sau poate a unei vedete ca să obțină credibilitate.

Mai mult, inventează inclusiv un institut de cercetare medicală, pe seama căruia pun descoperirea, dar și dezvoltarea unei substanțe, la rândul lor fictive. Invitatul „Apelului matinal”, de la Radio România Actualități, Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului, a adus câteva clarificări referitoare la medicamentele contrafăcute și cum ar trebui să ne ferim să picăm în capcana celor care le pun pe piață.

Studiile scot în evidență amănuntul că cel puțin 1 din 10 medicamente comercializat pe internet este contrafăcut. Sunt fraude online despre care ne vorbesc toți, inclusiv cei din sistemul bancar, dar și polițiștii. Aici, când suferi, la capitolul medicamente, situația e și mai gravă.

Răzvan Prisada: Un om obișnuit recunoaște cu greu un medicament contrafăcut, mai ales dacă el este urmare a unui proces de contrafacere elaborat. Pentru că medicamentele, așa cum știți, sunt ambalate în cutii care pot fi reproduse cât se poate de fidel după cutii adevărate. Acum trăim într-o epocă în care cu imprimante 3D se poate reproduce practic orice. Și aici intervine, de fapt, mesajul esențial, încă de la început. Singura modalitate în care ne putem asigura 100% că un medicament pe care îl avem este sau nu este fals, este autentic, este să-l achiziționăm din rețeaua autorizată de distribuție a medicamentelor, pentru că medicamentele, în toată Uniunea Europeană, au o rețea foarte strictă de distribuție și care este foarte controlată, de la nivelul producătorului, prin distribuitori autorizați, până la farmaciile care eliberează medicamentele către populație.

Dar de ce s-a ajuns într-o astfel de situație, ca pacienții să își procure de pe internet unele medicamente? Ne referim la cele esențiale urmării unui tratament pentru pacienții oncologici, diabetici, nu la acele suplimente naturiste.

Răzvan Prisada: Sunt mai multe cauze, cu siguranță și nu este… România nici nu a fost o piață predilectă pentru medicamentele contrafăcute până în urmă cu câțiva ani, din cauză că aveam cele mai mici prețuri la medicamente de departe și era destul de, să zicem, puțin profitabil poate pentru cei care fac această activitate ilegală. Dar acum, ca parte a Uniunii Europene, suntem parte a unui circuit în care există comercializare fără limite, în sensul de fără granițe a produselor, printre care și medicamentele. Și, în cazul medicamentelor, poate că una motivații ar fi prețul. Pentru că, așa cum foarte bine ați spus dvs, lăsând deoparte – și e foarte important să menționăm acest lucru – să lăsăm deoparte piața suplimentelor alimentare, care – ăsta e un subiect pe care îl vom discuta altădată – din păcate, în mod voit, este întreținută ca și cum ar fi o piață a medicamentelor și nu este cazul, atunci când vorbim despre medicamentele fără prescripție, care nu necesită prescripție medicală la eliberare, acestea pot fi comercializate prin intermediul farmaciilor online, deci pe internet. Există legislație în acest sens și în România, în toată Uniunea Europeană, tocmai pentru a deschide un circuit de comercializare via internet care să fie controlat și securizat. Asta se face doar pentru medicamentele care nu au nevoie de prescripție medicală. Şi există farmacii online, care sunt autorizate – sunt câteva zeci de puncte și în România și sunt disponibile pe site-ul Ministerului Sănătății – și există elemente de securizare, printre care unul adoptat prin regulament european la nivelul întregii Europe, și anume un logo activ pe site-ul de pe care cumpărăm, care ne duce și ne permite să verificăm dacă acel site este unul autentic sau este unul care ne vinde produse false.

În România, care este o țară în care prețurile medicamentelor sunt la limita inferioară în cadrul UE, dacă un medicament costă, să spunem, 10.000 lei – în majoritatea țărilor ne costă mai mult de atât – dacă el este disponibil printr-un canal de internet la 1.000 sau 2.000 de lei, ăsta e primul semn care ne face să ne întrebăm de unde, cum ar putea să coste un produs care nu poate fi achiziționat decât de la producător și prețul lui cel mai mic posibil este undeva la 10.000 lei, cum ar putea să coste 1.000 lei?

Problema aceasta, pentru că a fost una foarte serioasă la nivel european, a făcut ca începând cu 2019, la nivelul întregii Uniuni Europene, în principu toate medicamentele cu prescripție din România să poarte două elemente de siguranță. Unul este un sigiliu care se aplică pe cutie, pe care îl poate urmări orice pacient atunci când primește o cutie de medicamente și este recomandarea de a nu îl dar returna, chiar și de la farmacie, dacă acel sigiliu nu este intact și al doilea cel mai important este un cod doi, un cod QR care este imprimat pe fiecare cutie de medicamente care se comercializează pe teritoriul Uniunii Europene, care nu poate fi verificată de către pacient, dar care este codul ce permite distribuitorilor și farmaciilor să verifice autenticitatea fiecărei cutii de medicamente pe care o eliberează – și nu vorbim doar de loturi, de serii, vorbim de fiecare cutie de medicament individual care se eliberează pe teritoriul Uniunii Europene poate fi verificată că este autentică într-un sistem electronic care este funcțional începând cu februarie 2019, tocmai pentru că fenomenul pe care dvs. l-ați descris începuse să capete amploare la nivelul întregii uniuni. Și atunci singura – încă o dată, singura modalitate 100% de certificare a autenticității unui medicament este ca acel cod să fie scanat și verificat în sistemul electronic european de către cei care pot face asta, și anume de către farmaciile autorizate.

Aveam o discuție cu Asociația de Pacienți acum vreo doi ani și cu surprindere observam că erau oameni care spuneau foarte ferm că nu ar cumpăra niciodată, de exemplu, carne de pe internet atunci când au nevoie să-și facă aprovizionarea pentru sărbători. Cu toate acestea, tocmai din îngrijorarea privind sursa și modul în care aceasta a fost transportată sau sau depozitată, dar erau dispuși să-și cumpere medicamente de pe internet și asta ridică o mare problemă de percepție, pentru că medicamentele nu sunt produse pe larg consum, ca să spunem așa. Ele trebuie utilizate și adresate în mod individual nevoii terapeutice a fiecăruia dintre noi. Nu suntem doi la fel. De aceea, mesajul este, încă o dată, același – numai cu recomandare. Vorbim de medicamente care se eliberează cu prescripție medicală, cu recomandare medicală care să spună despre produs, despre doză. Produsele contrafăcute, așa cum sunt – mai mult de 10%, dvs. ați menționat o cifră dintr-un studiu observațional, dar vă spun eu că datele Comisiei Europene arătau că la momentul lui 2015 exista un procent mai mare de medicamente contrafăcute pe internet decât cel menționat de dvs. Problema fiind că: o dată anulăm… Poate ar fi cea mai puțin periculoasă problemă să anulăm efectul tratamentului, dar cel mai adesea ne expunem în mod inutil unor riscuri și reacții adverse pe care nici măcar nu le putem bănui, dacă noi nu știm, de fapt, ce este în compoziția acelui produs. Pentru că orice medicament are și beneficii, în condițiile în care este utilizat așa cum trebuie, dar reprezintă și riscuri. De altfel, autorizarea medicamentelor pe asta se bazează, pe raportul dintre beneficiu și risc. Expunerea inutilă la riscuri, la medicamente care conțin poate alte substanțe decât cele declarate sau deloc, substanțe active au mai rău, substanțe periculoase în doze necontrolate. Și ăsta un pericol real de sănătate publică.