Ovidiu Gabor este un antreprenor român. A lucrat atât în sistemul public, cât și în mediul privat. La 50 de ani, și-a anunțat familia că este gata să-și ducă pasiunea pentru fotografie la un alt nivel și s-a înscris la cursurile fotoclubului Nufărul. La scurt timp, a fost recompensat cu mai multe premii pentru activitatea sa, iar la 55 de ani, a primit medalia de aur la o competiție internațională a profesioniștilor organizată în Grecia.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Ovidiu Gabor a vorbit despre fotografie și cum îți poți urma pasiunea la orice vârstă.

editiadedimineata.ro: Cu ce v-ați ocupat de-a lungul vieții?

Ovidiu Gabor: De profesie sunt inginer mecanic, specializat în armament de aviație și sisteme de catapultare. După absolvirea Academiei Militare Tehnice am lucrat ca ofițer inginer în aviația militară. Apoi, după Revoluție, ca să mă întorc acasă în Oradea am schimbat Ministerul Apărării cu cel de Interne, unde am activat ca ofițer de circulație timp de 6 ani. La 34 de ani simțeam ca sistemul îmi limitează posibilitățile de dezvoltare profesională și personală, așa că am luat decizia să mă îndrept spre „civilie”. Din 1998 lucrez în domeniul asigurărilor, unde am fost timp de 5 ani inspector de daune la o societate de asigurare, iar după aceea am devenit antreprenor, înființând o firmă de brokeraj în asigurări. Conduc această firmă de 15 ani.

editiadedimineata.ro: Cum arăta viața dvs. la 50 de ani?

Ovidiu Gabor: Pentru a răspunde la această întrebare am să folosesc un termen din zona saloanelor de fotografie  cred că întreaga mea viață a fost ”open color”.  În nici un caz nu ”monocromă”.

editiadedimineata.ro:  Ați fost întotdeauna pasionat de fotografie?

Ovidiu Gabor: Da. M-am ”jucat” pentru prima dată cu un aparat foto la vârsta de 8 ani – era un aparat foto Smena 6 și era al tatălui meu. La vârsta de 15 ani am primit cadou de la părinți primul aparat foto, un Zenit E. Am vrut atunci, în 1978 să urmez un curs de fotografie la fotoclubul Nufărul din Oradea, însă am plecat la Liceul Militar, apoi Academia Militară Tehnică.

editiadedimineata.ro: Care a fost declicul când ați decis să vă înscrieți la un curs foto?

Ovidiu Gabor: Așa cum v-am spus, făceam fotografii încă din tinerețe. Credeam că fac fotografii frumoase, așa că la un moment dat am încercat să postez câteva fotografii pe Shutterstock. Când a venit răspunsul negativ însoțit de comentariul ”no artistic value – fără valoare artistică” s-a produs declicul. Atunci în 2014, am hotărât că trebuie să urmez un curs de fotografie artistică.  Am găsit un anunț postat de fotoclubul Nufărul din Oradea și m-am înscris.

editiadedimineata.ro: Ce părere au avut membrii familiei dvs. de această provocare?

Ovidiu Gabor: Familia m-a încurajat! Chiar dacă uneori această pasiune a mea e dusă la extrem, mă încurajează în continuare. Binențeles că membrii familiei sunt primii cărora le cer opinia despre fotografiile mele. Așa am reușit să transmit un pic acest microb și fetelor mele. Poate că la un moment dat se va produce și la ele un declic.

editiadedimineata.ro: Câte fotografii ați realizat în ultimii ani?

Ovidiu Gabor: Această întrebare ar trebui să o puneți aparatelor foto care mi-au trecut prin mână. Și telefoanelor mobile. Pentru că da, fac fotografii artistice și cu telefonul mobil. În orice caz de ordinal sutelor de mii. Dacă vorbim de fotografiile care au fost acceptate sau premiate la saloane de fotografie artistic, în jur de 150 de fotografii.

editiadedimineata.ro: Sunteți atașat în mod special de vreuna din fotografiile făcute?

Ovidiu Gabor: Sunt atașat de toate fotografiile mele. Aproape fiecare din cele 150 de fotografii despre care vă vorbeam înainte are câte o poveste a ei. Poate că totuși un loc aparte îl ocupă fotografia ”Wiseman-Înțeleptul”.

Și ca să înțelegeți de ce, am să vă spun pe scurt povestea ei: – mă plimbam cu soția într-o duminică prin oras și am intrat într-o librărie. Acolo am văzut într-un colț, așezat pe un fotoliu, cu o carte în mână, un domn în vîrstă, cu o barbă tip Moș Crăciun. O apariție foarte pitorească. Aveam aparatul foto la mine, așa că mi-am luat inima în dinți și l-am rugat să mp lase să îi fac o fotografie. A fost de accord. Am tras două cadre. După ce am făcut fotografiile, domnul m-a întrebat dacă pot să îi trimit și lui fotografiile? Am spus ”Da, dar cum?” Mi-a răspuns simplu –”pe mail”. În sinea mea îmi venea să râd – ”Moș Crăciun are mail?” Mi-a scris adresa de mail pe o bucată de hârtie. Seara, ajuns acasă, am dat un search pe Google cu numele domnului în vârstă – era în componența mailului. Am rămas uimit să constat că domnul din fotografia mea este Teodor Secară – pictor. Un an mai târziu dl. Secară Traian folosea această fotografie  într-un articol de promovare a unei expoziții personale de pictură și sculptură.

editiadedimineata.ro: Ce distincții ați obținut pentru fotografiile realizate?

Ovidiu Gabor: Cea mai importantă distincție este cea de “Artist de la Fédération Internationale de l’Art Photographique,  A-FIAP”. În momentul de față sunt în așteptarea următoarei distincții, E-FIAP “Excellence de la Fédération Internationale de l’Art Photographique”, pentru că îndeplinesc toate criteriile de acordare a acestei distincții. Acordarea acestora se face pentru fiecare țară o singură dată pe an. Ca și premii aș menționa în primul rând medalia de aur FIAP primită la cel de-al 7-lea Circuit de fotografie artistică al Greciei, anul acesta, pentru fotografia ”Roxanne”.

La această medalie se mai adaugă și altele de argint, bronz și multe mențiuni de onoare.

Printre fotografiile premiate aș vrea să menționez pe următoarele:

 

 

 

 

 

 

editiadedimineata.ro: Care a fost cea mai mare provocare a dvs., din punct de vedere artistic?

Ovidiu Gabor: Grea întrebare! Nu cred că pot să nominalizez un moment anume. Cred că provocările sunt la tot pasul în fotografie, indiferent către ce îndrepți obiectivul: o persoană, un peisaj, o floare. Eu fotografiez multe lucruri, și nu toate fotografiile sunt neapărat artistice. Fotografiez de plăcere și tot ce e plăcut ochiului meu. Chiar dacă există niște criterii după care se analizează fotografiile artistice, ele nu sunt exhaustive. Cred că fiecare artist în orice domeniu al artei vizuale are propia lui viziune, propia sa interpretare. De aici vin și rezultatele,  controversante uneori la circuitele fotografice: în cadrul aceluiași circuit, juriul unui salon îți premiază o lucrare iar la alt salon juriul (care are altă componență decât cel la care ai primit premiu) nici nu îți acceptă lucrarea.

editiadedimineata.ro: Cât de mult timp trebuie sa investească un pasionat de fotografie în acest hobby?

Ovidiu Gabor: Atât cât crede că este necesar pentru a realiza ceea ce și-a propus în acest domeniu. Este greu să faci niste estimări, atâta timp cât este un hobby. Cât te lasă celelate activități cu care îți câștigi existența, cât te lasă îndatoririle de familie. Ca la orice hobby, depinde și de cât de tare te-ai ”infestat” cu microbul respectiv. Eu unul pot să spun că sunt  cronic, irecuperabil chiar, nu mai am nici o scăpare!

editiadedimineata.ro: Să ne imaginăm că ați putea merge în orice loc din lume, în orice moment din istorie. Unde ați vrea să fiți pentru a realiza o fotografie?

Ovidiu Gabor: Cred că mi-ar place să fiu undeva înapoi în timp, dar nu prea departe: mi-ar fi plăcut să fac o ședință foto cu actrița Greta Garbo. Dați un search pe Google și când îi veți vedea ochii, veți întelege de ce.

editiadedimineata.ro: Unde vă putem urmări lucrările?

Ovidiu Gabor: Am o pagina de Facebook dedicată fotografiei Go Photo Art. Din păcate nu am prea mult timp ca să o actualizez. Dar este în construcție un blog. Când va fi gata voi posta pe pagina Go Photo Art linkul către acel blog.

editiadedimineata.ro: Aveți un sfat pentru pasionații de fotografie care vă urmăresc?

Ovidiu Gabor: Am nu unul, ci două sfaturi.

Primul: faceți un curs de fotografie, și încercați să vă găsiți ca profesor un artist fotograf cu experiență și cu har în transmiterea cunoștințelor. Eu am avut parte de un astfel de profesor în persoana d-lui Toth Stefan, președintele fotoclubului Nufărul din Oradea, căruia vreau să îi mulțumesc pe această cale.

Al doilea sfat: nu încetați să îndreptați obiectivul camerei foto spre tot ceea ce vă place, spre tot ceea ce este frumos.  Lucrurile frumoase din jurul nostru  ajung, prin obiectiv, în sufletul dumneavoastră, atrag energii pozitive  și vă transformă; în bine!

 

---