Aproximativ 373 de milioane de cetăţeni din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene votează în perioada 6-9 iunie la alegerile pentru Parlamentul European.
S-a votat deja anticipat în ţările baltice, iar Olanda a dat startul alegerilor europene, joi, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, organizează alegerile pe 9 iunie.
Olanda este urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie.
În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.
Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
Analiștii se așteaptă ca Uniunea Europeană să vireze către „dreapta” pe eșichierul politic, odată ce rezultatele votului vor consfinți creșterea numărului extremiștilor, în tot mai multe state.
Mai mulți naționaliști extremiști decât populari europeni în Parlamentul European?
Potrivit publicației Politico, viitorul Parlament European s-ar putea să aibă mai mulți naționaliști extremiști decât populari europeni, actuala familie politică istoric majoritară.
În Franța, de pildă, partidul de extremă dreapta Reunirea națională este de așteptat să câștige o treime din numărul total de voturi ceea ce înseamnă dublu față de adversarul său principal, partidul de guvernământ al președintelui Macron, Renașterea.
În Germania, în pofida numeroaselor scandaluri, radicalii de la AfD se îndreaptă vertiginos către locul 2, înaintea oricăruia dintre partidele din coaliția cancelarului Olaf Scholz.
Și în Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, este fruntaș, la mare distanță de restul. Cu astfel de exemple și în multe alte țări europene mai mici, e de așteptat ca viitorul Parlament European să aibă mai mulți politicieni radicali de extremă dreapta decât populari europeni, cei care istoric vorbind au dominat până acum legislativul, scrie Politico.
Șocul pe care îl va declanșa rezultatele acestor alegeri va fi resimțit din plin când se va constata că partide considerate până nu de mult toxice, cu care nu se poate lucra, nu vor mai fi doar la ușa parlamentului european, ci chiar în sala de plen și nu vor mai putea fi ignorate, spun cei de la Politico.
În vreme ce dreapta radicală se manifestă în diverse nuanțe, ceea ce îi unește este o viziune comună asupra lumii centrată pe un stat național etnic, ostilitate împotriva migranților, mai ales dacă sunt musulmani, și scepticism împotriva organizațiilor supranaționale precum Uniunea Europeană, Națiunile Unite sau chiar NATO.
Cei 720 parlamentari se vor împarți, după alegeri, în grupuri politice. Nu va conta partidul din care fac parte, ci ideologia. În prezent, sunt două grupuri de extremă dreapta, nu sunt majoritare, dar sondajele arată că ar putea câștiga peste 160 de locuri. Și se vorbește de un al treilea grup care s-ar putea forma. Dar analiștii politici spun că cel mai probabil aceste grupuri nu vor forma o alianță.
România, a șasea țară ca mărime din Parlamentul European
România are în total 33 de europarlamentari. Este a șasea țară ca mărime din Parlament. În scenariul în care vor atinge maximul din sondajele preelectorale, o treime din deputații români ar putea veni din partide cu discursuri considerate de extremă dreapta.
Folosește-ți votul pentru a schimba lumea în care trăiești
Uităm uneori câte persoane sunt afectate de rezultatul alegerilor europene. Parlamentul European adoptă legi care afectează întreaga lume: țări mari și comunități mici, întreprinderi puternice și start-up-uri tinere, atât la nivel mondial, cât și la nivel local.
Legislația UE răspunde majorității preocupărilor pe care le au cetățenii: mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept și multe altele. În prezent, fiecare subiect național important are și o perspectivă europeană.
Prin votul tău vei alege deputații în Parlamentul European care te vor reprezenta la pregătirea noilor legi și vei influența alegerea Comisiei Europene. Aceste decizii vor modela viața ta de zi cu zi și cea a multor altora.
Folosește-ți votul pentru a răspunde provocărilor globale cu care ne confruntăm
Într-o lume din ce în ce mai complexă, instabilă și interconectată, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări globale pe care nicio țară din UE nu le poate aborda cu succes de una singură. Gestionarea acestor numeroase provocări este o sarcină deosebit de importantă – iar votul tău este mijlocul prin care poți influența direcția în care mergem.
Folosește-ți votul pentru a apăra democrația
Democrația nu ar trebui niciodată considerată ca fiind de la sine înțeleasă. Ea este o realizare colectivă – și o responsabilitate colectivă în care fiecare are rolul său.
Democrația începe la nivelul cetățenilor: ea se pune în mișcare prin votul la alegerile europene, iar deciziile luate la nivel european ne afectează viața. Dacă nu participăm, nu putem să ne influențăm viitorul; mai mult decât atât, democrația parlamentară europeană își pierde puterea, iar valorile sale își pierd sensul.
Parlamentul European – 5 legi care au schimbat viața de zi cu zi a cetățeanului
Parlamentul European – care nu are drept de inițiativă legislativă, spre deosebire de parlamentele naționale – este privit drept cea mai slabă dintre cele trei instituții ale UE, în ciuda încercărilor repetate de a-și consolida puterea.
Dar, prin examinarea intensă și modificarea legilor propuse, membrii Parlamentului European pot modela forma noilor reguli ale UE – și pot schimba vieți în acest proces. Există lucruri mult mai puțin spectaculoase dar care au impact imediat în viața de zi cu zi a europenilor. Iată câteva:
Încărcătorul unic
Când Apple a lansat iPhone 15 cu un port obișnuit de încărcare USB-C a făcut-o pentru a mulțumi UE. Compania a anticipat regulile în materie – mai bine cunoscute ca „legea încărcătorului unic” – care impun ca smartphone-urile să fie toate dotate cu port USB-C până la sfârșitul acestui an.
Regulile – care au fost susținute de multă vreme de Parlamentul European și extinse pentru a acoperi cititoarele electronice, tastaturile,, căștile și dispozitivele portabile de către europarlamentari – au fost menite să combată una dintre supărările clienților din UE: un sertar plin cu diferite încărcătoare pentru diferite device-uri. Sigur, corporațiile au afirmat că se raliază ideii de reducere a deșeurilor electronice, dar mișcarea a fost forțată de decizia Bruxelles.
Costul apelurilor transfrontaliere
Nu a fost o victorie ușoară, dar parlamentarii au făcut ca cele 27 de capitale UE să accepte să elimine suprataxele aplicate de operatorii de telecomunicații atunci când suni sau trimiți mesaje cuiva dintr-o altă țară a UE – completând faimosul regim de roaming gratuit al UE.
Au fost plafonate așa numitele tarife angro pe care operatorii de leefonie mobilă și le percep reciproc atunci când clienții lor folosesc alte rețele în roaming: la 2 euro per gigaoctet (Gb) din 2022. Altfel spus, în cazul în care consumatorii își depășesc limitele contractuale de roaming, orice taxe suplimentare nu pot fi mai mari decât limitele de roaming angro. Plafonul va scădea, treptat, până la 1 euro în 2027.
Căutarea pe Google
Google a schimbat modul în care apar rezultatele căutării în funcție de locație. Oamenii obișnuiau să caute ceva pe Google, să facă clic pe primul link afișat, de cele mai multe ori link către un site favorizat de motorul de căutare.
Acest ”truc” nu mai funcționează în Europa datorită Legii Uniunii Europene privind piețele digitale, care a forțat firmele Big Tech să nu mai acorde prioritate propriilor produse și servicii față de rivalii mai mici pe platformele lor.
Dreptul la reparație
Când un laptop sau un smartphone se stricau, întrebarea a fost întotdeauna: „Ar trebui să-l repar sau să cumpăr unul nou?” Răspunsul era dificil când aflai că ambele variante costă cam la fel- sau simplu, când nu găsei cine să repare.
Având asta în minte, Parlamentul a propus reguli care forțează companiile să acorde prioritate reparației bunurilor de consum defecte față de înlocuirea lor și să facă piesele de schimb și manualele de reparații ușor accesibile.
Parlamentul European a luptat din greu pentru a lărgi domeniul de aplicare al ”dreptului de a repara” cât mai mult posibil, dar a fost întâmpinat cu o rezistență puternică din partea țărilor UE. Guvernele naționale au dat aprobarea finală asupra legi săptămâna trecută, la timp pentru alegerile UE.
Reguli pentru ambalaje și capace care nu cad de pe sticlă
Legea UE privind materialele plastice de unică folosință a trecut prin obișnuitul ping-pong legislativ între instituții în precedentul Parlament (2014-2019) dar a fost votată de actualul parlament.
Deputații europeni s-au luptat pentru restricții asupra unei game de produse largi. Vânzătorii de alimente la pachet au trebuit să treacă la tipuri mai durabile de containere, cum ar fi cutiile de carton, care pot fi colectate și reciclate mai ușor, pentru a se potrivi cu cuțite și furculițe din lemn și paie din hârtie.
Datorită noilor reguli privind ambalajele tocmai adoptate, veți putea în curând să mergeți la tejghea și să cereți ca salata să fie servită în cutia de prânz adusă de acasă.
Din iulie anul acesta, capacele tuturor sticlelor de băuturi răcoritoare vor trebui să fie atașate la restul recipientului.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol