Liderii Uniunii Europene au convenit să numească, se pare, cu două abţineri, însă, pe Ursula von der Leyen pentru al doilea mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene. Reuniţi până târziu, aseară, la Bruxelles, cei 27 l-au ales, de asemenea, pe fostul premier portughez Antonio Costa drept viitor preşedinte al Reuniunilor Consiliului European şi pe premierul estonian, Kaja Kallas, drept următorul şef al politicii externe a Uniunii Europene.

Grupurile politice centriste pro-europene din Parlamentul European şi-au asigurat astfel posturile de vârf ale instituţiilor, în ciuda creşterii extremei drepte în alegerile europarlamentare. Premierii Italiei şi Ungariei s-au abţinut de la votul pentru prelungirea mandatului doamnei Von der Leyen, dar toţi candidaţii care trebuie să fie aprobaţi de Parlamentul European nu vor avea un traseu uşor.

În cazul lui Antonio Costa, nominalizat pentru şefia Consiliului European, acordul de aseară îl plasează direct în funcţie începând cu luna decembrie. Pentru celelalte două funcţii însă, este nevoie de votul Parlamentul European.

În cazul Ursulei von der Leyen, aceasta se va întâlni marţi cu grupurile parlamentare pentru discuţii, iar la mijlocul lunii iulie va primi votul Parlamentului European la Strasbourg.

Ea este susţinută de majoritatea parlamentului, formată din grupul popularilor, cel al social-democraţilor şi cel al liberalilor din Renew. Parlamentul are 720 de locuri, iar cele trei grupuri îi asigură, teoretic, peste 400 de voturi din cele 360 şi necesare. Dar pot exista surprize, pentru că grupul Verzilor nu a fost cooptat pentru a forma o majoritate şi nici grupurile de extremă dreaptă sau stângă, în speţă ECR, ID şi stânga europeană.

La votul din 2019, spre exemplu, Ursula von der Leyen avea chiar mai multă susţinere pe hârtie, dar a trecut cu doar nouă voturi. Pentru a-şi securiza votul, ea trebuie să abordeze tot spectrul politic.

Ursula von der Leyen: Cunosc foarte mulţi parlamentari, bineînţeles, nu pe cei noi, şi voi lua legătura şi cu unii, şi cu alţii. De asemenea, pe lângă discuţiile cu grupurile politice, voi discuta şi cu delegaţiile naţionale şi asta pentru că experienţa mi-a arătat că ele sunt cele care iau de obicei o decizie care este urmată de mulţi europarlamentari, spre deosebire de grupurile politice, unde putem avea diverse tipare de vot.

După votul parlamentului din iulie, va urma o perioadă în care Ursula von der Leyen îşi va forma echipa de comisari. În această etapă intervin din nou negocierile între statele membre, care vor revendica un portofoliu anume. Fiecare stat membru va face o nominalizare pentru portofoliul ce-i revine, dar se va consulta şi cu Ursula von der Leyen. Odată formată echipa de comisari, aceştia vor apărea în faţa comisiilor de specialitate ale Parlamentului European, iar în cele din urmă, în septembrie, probabil legislativul comunitar va da votul final pentru toată echipa care va forma Comisia Europeană. Iar toate aceste negocieri şi voturi au loc exact pe durata preşedinţiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene, în condiţiile în care Budapesta face de multe ori opinie separată de restul statelor membre pe foarte multe subiecte. Belgia va preda mandatul Ungariei chiar pe 1 iulie, iar premierul belgian Alexander De Croo îi făcea recomandări premierului maghiar, Viktor Orban, cunoscut pentru blocajele sale în interiorul Consiliului.

Premierul belgian Alexander De Croo: Preşedinţia rotativă a Consiliului nu înseamnă că eşţi şeful Europei, ci că eşti acela care trebuie să facă posibile compromisurile şi înţelegerii între statele membre. Este o poziţie intersantă pe care merită să o deţii măcar o dar în viaţă, aşa că i-o recomand domnului Orban.

În privinţa normalizării pentru şefia diplomaţiei europene, în speţă pentru Kaja Kallas, paşii vor fi mai puţini. Ea are timp până în septembrie să convingă europarlamentarii din Comisia pentru politică externă să îi dea votul.

---