Ziua paşaportului românesc, marcată la 19 martie, este data la care, în anul 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”.

Potrivit acesteia, „Paşapoartele se emit în numele regelui şi se liberează de ministerul de interne şi de prefecţii de judeţe şi de poliţie în condiţiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”, notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro.

Paşapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărţi mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a paşaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi cuvântul ‘ROMÂNIA’, iar dedesubt cuvântul ‘PASPORT’ „. Cu toate că paşapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau şi o rubrică dedicată însoţitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soţia, soţul şi copiii minori.

Menţionat prima oară în 1830 în Regulamentul Organic în Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova

Documentul de călătorie românesc fusese menţionat, pentru prima dată, în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgi. Prin legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei.

Paşapoartele diplomatice

Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective.
Pe vremuri, în România Regală, cetățenii țării noastre aveau pașapoarte de culoare albastru deschis, care au funcționat până în 1947. Ulterior, în anii comunismului, pașapoartele au devenit verzi, iar din 1991 s-a trecut la culoarea roșu, suferind mai multe schimbări pe copertă. Din 2008, pașaportul este vișiniu, actualul model de pașaport biometric intrând în funcțiune în 2011.

Fotografii din România

Puțină lume știe că pașaportul conține la interior fotografii din România:
• Delta Dunării (pagina 4)
• Cascada Bigăr (p. 6)
• Lacul Roșu (p. 8)
• Sfinxul din Parcul Național Bucegi (p. 10)
• Peștera Scărișoara (p. 12)
• Detunatele din Munții Metaliferi (p. 14)
• Mausoleul de la Mărășești (p. 16)
• Arcul de Triumf (p. 18)
• orașul medieval Sighișoara (p. 20)
• Cetatea Sucevei (p. 22)
• Castelul Corvinilor (p. 24)
• Mănăstirea Curtea de Argeș (p. 26)
• Mănăstirea Tismana (p. 28)
• Mănăstirea Bârsana (p. 30)

Pașapoarte românești sunt eliberate de către Ministerul Administrației și Internelor prin Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple.
România a devenit membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007 și a început eliberarea pașapoartelor biometrice europene la 31 decembrie 2008. Pașapoarte nebiometrice, de tip vechi, au fost eliberate până toamna 2009, când toate oficiile au obținut echipament corespunzător pentru eliberarea pașapoartelor europene biometrice de tip nou.

Tipurile de pașapoarte românești:
• Diplomatic – NEGRU
• De Serviciu – ALBASTRU
• Simple (biometrice): valid 10 ani pentru persoane cu vârsta peste 18 ani, 5 ani pentru cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, 3 ani pentru copii sub vârsta de 12 ani – ROȘU
• Simple (temporare): valid 12 luni, emis sub forma unui document de călătorie urgent – ROȘU

Pașaportul românesc include următoarele informații:
• Fotografia aplicantului
• Tipul (PE)
• Codul țării (ROU)
• Numărul pașaportului
• Codul numeric personal (CNP)
• Numele de familie
• Prenumele
• Naționalitatea
• Data nașterii
• Sexul
• Locul nașterii
• Data emiterii
• Data expirării
• Autoritatea emitentă
• Semnătura deținătorului

Pagina de informații se termină cu zona de citire optică. Pagina cu informații este redactată în română, engleză și franceză.

România se află pe locul 17 , conform indexului Henley, care calculeaza valoarea paşapoartelor la nivel mondial. Potrivit acestuia, cu pașaportul românesc se poate intra, fără viză, în 172 de țări.

---