23 august, atunci și acum

Semnificația istorică

Data de 23 august 1944 a marcat răsturnarea guvernului condus de mareşalul Ion Antonescu în România, la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, în decursul căruia armata română se aliase cu Germania nazistă. România a întors armele împotriva fostului aliat şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. Această decizie ar fi scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi ar fi salvat vieţile a sute de mii de persoane.

Astfel, 23 August 1944 a devenit graniţa în timp între două momente istorice. Încheierea războiului, începutul sovietizării României.

Sărbătoare națională în timpul comunismului

Ulterior, după începerea procesului de sovietizare al României, ziua de 23 august a fost consemnată ca zi națională a României. Era sărbătorită „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.

Semnificația s-a schimbat odată cu detașarea României și a Partidului Comunist față de Moscova, astfel „Insurecția armată antifascistă” a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”.

Timp de decenii, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Erau manifestări impresionante dedicate Partidului Comunist, la care erau obligați să participe elevi, sportivi, munictori, care să aducă laude lui Nicolae Ceaușescu.

23 august după 1989

Dupa prăbusirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice.

„Ziua de 23 aug era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Tânăra generaţie ar trebui să ştie cât de mult se muncea pentru aceste demonstraţii care aveau loc pe stadioane. Era un adevărat show de preaslăvire a conducătorului”, descrie profesorul de istorie, Mihai Manea atmosfera de pe 23 august, pentru romanialibera.ro.

În prezent, majoritatea tinerilor din România nu cunosc semnificaţia zilei de 23 august. Profesorul de istorie consideră că românii şi-au pierdut simţul civic.

După prăbușirea comunismului, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională, făcând trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Acum, ziua de 1 decembrie este sărbătorită prin parade militare impresionante la București și Alba Iulia, față de 23 august, când erau comemorări pe întreg teritoriul României.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.