Vikingii sunt adesea portretizați ca fiind niște barbari extrem de violenți, bărboși, purtând pe cap coifuri decorate cu coarne, buni războinici și foarte pricepuți în construcția de nave. Deși această imagine a fost standardizată în special datorită filmelor, ea este departe de a fi complet adevărată. Dar ce constituie mit și ce este realitate în ceea ce îi privește pe celebrii vikingi?

Vikingii nu purtau coifuri cu coarne

Mitul conform căruia vikingii ar fi purtat coifuri decorate cu coarne, nu are nicio bază în realitate și niciun astfel de artefact nu a fost descoperit de arheologi până în prezent. Ideea potrivit căreia vikingii purtau coifuri cu coarne își are originile în secolul al XIX-lea, în diverse povești care s-au răspândit inițial prin viu grai. Ulterior, ideea a fost susținută și în operele lui Richard Wagner. Mai mult, decorarea coifurilor cu coarne nu ar fi fost eficienă în timpul bătăliilor.

Vikingii nu jefuiau și apoi navigau mai departe

Deși ideea potrivit căreia vikingii jefuiau diverse regiuni, iar apoi navigau mai departe, este larg răspândită, dovezile din Scandinavia indică faptul că mulți alegeau să rămână pe tărâmurile unde navigau. Spre exemplu, Dublin a fost una dintre primele și, totodată, una cele mai cele mai extinse așezări vikinge, stabilită în jurul anului 840 d.Hr.De asemenea, întemeierea majorității așezărilor din Islanda se datorează în întregime vikingilor, conduși de Ingolfr Arnanson.

Vikingii nu erau păgâni

Cu toate că există puține documente legate de religia vikingilor, o mare parte din aceasta este scrisă de teologii creștini, care îi descriu, evident, pe vikingi ca fiind păgâni și atei. Totuși, aceste documente sunt adesea contrazise de către descoperirile arheologice sau de texte scandinave. Religia vikingilor era una politeistă, Odin fiind zeul suprem, asemănător lui Zeus din mitologia greacă. Religia nu era codificată însă, și era transmisă prin viu grai. Vikingii nu își practicau religia în temple, dar, la fel ca celții, aceștia realizau ceremonii funerare și aveau râuri sacre. Totodată, cosmologia vikingilor diferenția viața de pe Pământ, numită Midgard, de cea a zeilor, numită Asgard.

Vikingii nu erau niște bărboși neîngrijiți

Acesta reprezintă un alt mit care potențează imaginea feroce a vikingilor. În realitate, în multe așezări vikinge au fost descoperite diverse lame, pensete sau piepteni, care sugerează că aceștia erau de fapt foarte atenți cu aspectul lor fizic. De asemenea, vikingii erau atenți și cu produsele pe care le consumau, bazându-și alimentația pe carne de pește, în special somon și păstrăv.

Vikingii nu erau cei mai violenți războinici de la vremea respectivă

Vikingii și-au dobândit locul în istorie prin intermediul raidurilor asupra regiunilor monastice foarte vulnerabile. Astfel, călugărul Alcuin din York scria într-un dintre scrisorile lui: „Nu a avut loc niciodată o astfel de teroare în Britania, deoarece acum am suferit în urma unui raid păgân…”. Cu toate că există dovezi clare ale violenței vikingilor, aceștia nu erau cei mai de temut la vremea respectivă, acestea fiind întrecute de crimele comise de unii conducători, precum Carol cel Mare. Acesta a organizat, între altele, un tip de genocid în zona Saxoniei. În timpul „Masacrului din Verden” din 782 d.Hr., armata sa a ucis într-o singură zi, peste 4500 de saxoni, care aveau calitatea de prizonieri de război.

 

[Sursă imagine: expressen.se]

---