Astronomii dintr-o echipă internaţională au descoperit cea mai veche gaură neagră cunoscută, care exista deja la începuturile Cosmosului, când Universul avea vârsta de abia 400 de milioane de ani.

Această detecţie o devansează „cu aproximativ 200 de milioane de ani pe cea a unei găuri negre masive”, a declarat Jan Scholtz, astrofizician la Institutul de cosmologie Kavli din cadrul Universităţii Cambridge din Marea Britanie.

Ea „va alimenta o nouă generaţie de modele teoretice” pentru a explica un astfel de fenomen în Universul tânăr, în urmă cu peste 13 miliarde de ani, a adăugat acest coautor al studiului publicat în revista Nature.

Imaginaţi-vă un obiect cosmic cu o masă estimată a fi de 1,6 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui. Invizibil, ca toate găurile negre, el absoarbe materia înconjurătoare, emiţând în acelaşi timp o cantitate fenomenală de lumină în jurul periferiei sale.

Acea lumină le-a permis astronomilor să detecteze galaxia în centrul căreia se ascundea gaura neagră, denumită GN-z11 atunci când a fost anunţată descoperirea ei în 2016 cu ajutorul telescopului spaţial Hubble.

GN-z11 era pe atunci galaxia cea mai veche, şi deci cea mai îndepărtată, observată de Hubble. Până la lansarea în 2022 a telescopului spaţial James Webb, care a permis detectarea găurii negre din GN-z11.

Această detecţie se adăugă altora realizate cu telescopul James Webb, care dezvăluie un Univers tânăr ce adăpostea obiecte cosmice mult mai luminoase decât se aşteptau astronomii.

Gaura neagră detectată de echipa internaţională coordonată de Universitatea Cambridge a fost datată la 430 de milioane de ani după Big Bang, scrie Space.com.