29 martie 2024, 3:34

Lunea Mare. Obiceiuri duse mai departe de credincioși

Lunea Mare este ziua a doua a Săptămânii Patimilor lui Hristos, precedenta Duminicii Floriilor, care este considerată ziua de început a Patimilior. Încă de duminică seara încep Deniile, slujbele de seară asemănătoare vecerniilor, însă care au în centrul lor câte o învățătură sau parabolă, menite să îndemne la rugăciune și reflecție.

În rânduiala bisericească ziua începe încă de la apusul soarelui și se sfârșește la răsărit. Astfel, la aceste Denii se va vorbi despre evenimentele care au loc în general cu o zi înainte de ziua respectiva. De exemplu, la Denia de Duminică se va vorbi despre evenimentele din ziua de Luni, Luni se va vorbi pentru Marți și așa mai departe.

Duminică seara – Denia pentru Lunea Mare

În această zi, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt, un eveniment care avea să anunțe pe de-o parte trădarea și vânzarea lui Iisus Hristor de către Iuda, unul din cei doisprezece Apostoli.

Tot la Denia de Luni se vorbește și despre parabola smochinului neroditor, blestemat de Iisus să se usuce, anunțând de Judecata de Apoi. Sfântul Evanghelist Marcu vorbind despre smochinul neroditor spune: „Iar a doua zi ieșind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, ca nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfântul Evanghelist Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).

În această parabolă Mântuitorul aseamănă smochinul neroditor cu omul care nu se îngrijește de cele sfinte. Astfel că, smochinul din marginea drumului, care era plin numai de frunze, închipuia Biserica evreiască împreună cu toți fariseii și arhiereii ai Vechiului Testament, care erau adepții demagogiei, fără a lăsa însă faptele credinței să vorbească pentru ei. Aceste obiceiuri nu se potriveau cu cele pe care Iisus le propovăduia oamenilor și implicit Apostililor Lui, așa că a lăsat această pildă pentru ca toți oamenii să înțeleagă că nu este de folos o astfel de atitudine. Mai mult, așa cum unui om nu-i trebuie numai umbra și frunza copacului, nici Lui Iisus nu-i trebuie creștinul care are doar formele credinței, dar e lipsit de roadele dreptății, milei și iertării. caracteristici de bază ale unui credincios.

Lunea Mare – obiceiuri

În toate bisericile se vor realiza în fiecare seară Deniile, slujbele care au rolul de a transpune în plan real fiecare pas făcut de Hristos pe drumul Crucii, un șir de evenimente care cu toate că se repetă de la an la an, nu își pierd niciodată din însemnătate și din emoție. Prin intermediul acestor slujbe de seară credincioșii îl „conduc” pe Hristos spre Răstignire, urmând ca la finalul acestei săptămâni să descopere Lumina Învierii.

Tot în această zi, gospodinele încep curățenia de Paști. Se scoate totul afară, se aerisește casa, să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. Mai mult decât atât, există chiar și o vorbă din popr care spune: „Să nu te prinda Paștile în necurățenie, că te blesteamă casa!”

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol