V-ați întrebat vreodată cum este posibil ca o informație să fie credibilă și totuși să fie folosită în scopuri manipulatoare?

Experții bulgari de la Toest explică acest fenomen și analizează utilizarea abuzivă a cunoștințelor științifice pentru a face propagandă.

Utilizarea abuzivă abordează subiecte diverse, de la vaccinare și schimbări climatice la războiul din Ucraina.

Există diverse tehnici utilizate pentru a crea conținut aparent demn de încredere, dar manipulator.

Printre acestea se numără utilizarea de date selective, de citate abstracte fără surse credibile, recurgerea la autorități false, cum ar fi pseudo-experți sau instituții inexistente, și utilizarea unui limbaj emoțional provocator.

În ciuda peisajului provocator și haotic al conținutului manipulator și al dezinformării, cititorii cu gândire critică pot descoperi adevărul urmând câteva reguli.

Cele mai importante sunt: luarea în considerare a imaginii de ansamblu, examinarea sursei originale în context, evitarea interpretării unor povești izolate ca fiind tendințe și prudență atunci când se folosește un limbaj emoțional.

„Neîncrederea din ce în ce mai mare în instituții și în mass-media ne face și mai vulnerabili în fața manipulării, prezentată adesea ca o realitate alternativă.

Cu toate acestea, nu putem inventa o realitate paralelă sau interpreta datele și știința după bunul plac.

Dimpotrivă, primul pas este scepticismul, pe care dezinformarea îl exploatează foarte bine.

Gândirea critică, ca formă sănătoasă de cinism, ne permite să păstrăm mereu în minte ceea ce citim, în ciuda dezinformării care o transformă în cinism, unde „nu există un singur adevăr” și „toată lumea este o mască”, rezumă Toest.

---