„Suntem ceea ce facem în mod repetat; prin urmare, excelența nu este un act singular, ci un obicei” – Aristotel.
Celebrul filosof s-a stins din viaţă la data de 7 martie 322 î.Hr.
Deoarece Aristotel obișnuia să se plimbe în timp ce le preda studenților săi, aceștia erau obligați să-l urmeze și astfel și-au primit denumirea de Peripatetici, ceea ce înseamnă oameni care se plimbă în jur. Membrii Lyceum-ului cercetau domenii dintre cele mai diverse, de la științe și matematică la filozofie și politică, și aproape orice alt domeniu ce putea avea legătură cu acestea. Arta era, de asemenea, o arie de interes foarte populară. Membrii își notau descoperirile în manuscrise. Astfel s-a creat imensa colecție de materiale scrise a școlii, care, după standardele lumii antice, reprezenta una dintre primele mari biblioteci.
„Zgârciții adună ca și cum ar trăi veșnic, risipitorii risipesc ca și când ar trebui să moară” – Aristotel.
Despre operele și analizele lui Aristotel s-a scris mult timp, de-a lungul istoriei. Însă, unul dintre subiectele pe care acesta le-a studiat în profunzime a fost cu siguranță economia. Astfel că, principalele sale idei de filosofie economică se axează în jurul următorelor idei:
- Aristotel este în favoarea unei economii de schimb, bazată pe proprietate privată; de ce proprietate privată? – întrucât oamenii au mai multă grijă de bunul personal faţă de bunul comun, aflat în devălmășie;
- Banii sunt necesari pentru a depăşi neajunsurile sistemului de troc;
- După cum menţionam în articolul referitor la Nicole Oresme, banii sunt văzuţi ca parte a sistemului legislativ, Aristotel fiind de părere că tranzacţiile monetare trebuie să fie strict reglementate de către lege;
- Banii prezintă avantajul că reprezintă o certitudine a activităţii economice în viitor, întrucât aceştia pot fi păstraţi până la o tranzacţie ulterioară, spre deosebire de troc;
- În privinţa activităţilor de împrumut şi de dobândă, Aristotel se declară a fi împotriva acestor practici, întrucât consideră că banii au fost inventaţi ca un mijloc pentru a facilita schimburile de natură economică, nu pentru a produce mai mulţi bani;
- Într-una din operele sale principale, Etica nihomahică, Aristotel consideră monopolul ca fiind un mijloc de exploatare a populaţiei, deşi nu face referiri explicite cu privire la rolul spiritului competiţional.
În scrierile sale economice, Aristotel recurge şi la aspecte ale eticii pentru a îşi apăra ideile. Astfel, contracarând aversiunea faţă de proprietatea privată a lui Platon, Aristotel se bazează pe educaţia oamenilor pentru ca aceștia să îşi limiteze dorinţele nestăvilite de avuţie. Adăugând o dimensiune etică aspectelor analizate, Aristotel dă naştere unui sistem filosofic ce inspiră şi în ziua de astăzi, indiferent dacă timpul a confirmat sau infirmat viziunea sa.
Surse: espressofilosofic.ro și descopera.ro
Comentariile sunt oprite pentru acest articol