Ziarele tipărite sunt pe cale de dispariție și este doar o chestiune de timp până când nu vom mai putea ține un ziar în mână. Fie din rațiuni economice sau ecologice. Mulți se tem că aceeași soartă o vor avea și cărțile tipărite.

Un studiu dat publicității recent ne îndeamnă să fim precauți la luarea unei astfel de decizii.

Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au analizat peste douăsprezece studii privind înțelegerea lecturii, publicate între 2000 și 2022, în care au fost evaluați aproape 470.000 de participanți.

Constatările lor sugerează că citirea materialelor tipărite pe o perioadă lungă de timp ar putea stimula abilitățile de înțelegere de șase până la opt ori mai mult decât o face lectura digitală.

„Asocierea dintre frecvența lecturii digitale pentru petrecerea timpului liber și abilitățile de înțelegere a textului este aproape de 0”, a declarat Ladislao Salmerón, profesor la Universitatea din Valencia, coautor al lucrării, citat de The Guardian.

Acest lucru se poate datora faptului că „calitatea lingvistică a textelor digitale tinde să fie mai scăzută decât cea întâlnită în mod tradițional în textele tipărite”, a adăugat el.

Textul de pe rețelele de socializare, de exemplu, poate fi conversațional și nu are o sintaxă și un raționament complex.

Mentalitatea de lectură

Salmerón a spus că „mentalitatea de lectură” pentru textele digitale tinde, de asemenea, să fie mai superficială decât cea pentru materialele tipărite, scanarea fiind mai frecventă.

Acest lucru poate însemna că cititorul „nu se cufundă pe deplin în narațiune sau nu surprinde pe deplin relațiile complexe dintr-un text informativ”.

Studiul, publicat în Review of Educational Research, a constatat, de asemenea, că, în timp ce există o relație negativă între lectura și înțelegerea digitală pentru elevii din învățământul primar, relația devine pozitivă pentru elevii din învățământul secundar și universitar.

Salmerón sugerează că acest lucru se poate datora faptului că copiii mici sunt mai puțin capabili să se descurce cu distragerile, cum ar fi mesajele primite, care ar putea veni odată cu citirea pe un dispozitiv digital.

„Știm că abilitatea noastră de a ne regla cogniția evoluează în timpul adolescenței”, a spus el. Copiii mici „s-ar putea să nu fie pe deplin echipați pentru a-și autoregla activitatea în timpul lecturii digitale de divertisment”.

Împotriva lecturii digitale?

De asemenea, autorii au spus că cei mici care frecventează cititul digital pot învăța mai puțin vocabular academic „într-o perioadă critică în care trec de la a învăța să citească la a citi pentru a învăța”?.

Cercetătorii nu sunt „împotriva lecturii digitale”, a declarat Lidia Altamura, o doctorandă care a fost coautor al lucrării.

„Doar că, pe baza a ceea ce am descoperit, obiceiurile de lectură digitală nu sunt la fel de profitabile ca și cele de lectură tipărită.

De aceea, atunci când recomandă activități de lectură, școlile și directorii de școli ar trebui să pună accentul pe lectura tipărită mai mult decât pe cea digitală, în special pentru cititorii mai tineri.”

Salmerón a adăugat că o constatare surprinzătoare a fost aceea că asocierea relativ mică dintre cititul digital pentru petrecerea timpului liber și înțelegere rămâne valabilă indiferent de tipul de lectură pe care oamenii o abordează, atât în mediile sociale, cât și pe site-urile educaționale, cum ar fi Wikipedia.

„Ne așteptam ca acestea din urmă să fie asociate mult mai pozitiv cu înțelegerea textului, dar datele noastre spun că nu este cazul”.

---