9 decembrie 2024, 13:02

Ce informații trimitea la București poetul Vasile Alecsandri, șeful Legației României la Paris, despre marea epidemie de gripă din 1889

Poetul Vasile Alecsandri a fost șeful Legației României la Paris, în perioada 1885-1890. În această calitate, el trimitea ministrului Afacerilor Străine de la București, la 31 decembrie 1889, un raport referitor la marea epidemie de gripă care lovise Parisul în toamna acelui an.

Raportul și scrisorile de răspuns

Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe  prezintă acest raport, precum și scrisorile de răspuns trimise Legației de către trei celebre licee din Paris, ale căror cursuri erau frecventate de către elevi români.

Alecsandri informa că s-a adresat principalelor licee și colegii din capitala francez – „Louis Le Grand”, „Sainte Barbe” și „Saint Louis” – din capitala franceză, îndată după izbucnirea epidemiei de gripă, pentru a se interesa cu privire la starea de sănătate a elevilor români.

Raportul, datat, 31 decembrie 1889, a fost scris în perioada când epidemia de gripă din Franța atinsese o răspândire îngrijorătoare. Este un exemplu de solidaritate și compasiune al personalului diplomatic al României față de situația conaționalilor lor aflați la Paris și a familiilor acestora, notează Arhivele Diplomatice.

Deși nu a marcat memoria societății europene asemeni epidemiilor de holeră sau a ciumei, care au afectat în câteva rânduri Europa în secolul al XIX-lea, epidemia de gripă provenită din Imperiul Rus (zona Asiei Centrale), care a ajuns la Paris în toamna anului 1889, a avut un puternic impact asupra opiniei publice și a politicii medicale a autorităților franceze.

Prin intermediul presei, societatea franceză a fost permanent informată cu privire la evoluțiile îngrijorătoare ale epidemiei din Imperiul Rus, care s-a extins treptat și virulent spre statele nordice și vestul Europei, ajungând inclusiv pe continentul nord-american (în special în orașele New York și Toronto).

Ziarele franceze primeau rapoarte ale corespondenților lor din zonele afectate, utilizau noile mijloace de comunicare precum telegraful pentru transmiterea cât mai rapidă a informațiilor și utilizau tehnici de lucru noi precum interviul, realizarea de reportaje și investigația pe teren.
Numărul articolelor dedicate acestei realități cotidiene crește exponențial.  Zilnic erau publicate numeroase date statistice, rapoarte întocmite de autorități, interviuri cu personalități din lumea medicală etc.
Sunt prezentate cazurile de îmbolnăvire ale unor personalități celebre ale epocii. Printre acestea, Țarul Alexandru III al Rusiei, Regele Wilhelm II al Prusiei, Papa Leon XIII etc.

Din a doua jumătate a lunii decembrie 1889, când se înregistrează peste 2.000 de decese săptămânal, în condițiile în care în mod obișnuit, numărul deceselor atingea cifra de 180-200 de cazuri pe săptămână, îi pune pe jar pe francezi.

În total, în perioada decembrie 1889 – martie 1890, în Franța se înregistrează 60.000 decese, mai scrie aceeași sursă.

Aflate sub presiunea presei și a opiniei publice, autoritățile franceze vor adopta o serie de măsuri medicale și sociale menite să contribuie la îmbunătățirea igienei publice, la sprijinirea lucrătorilor săraci și a familiilor lor, la eliminarea cel puțin parțială a condițiilor de muncă și locuire insalubră a unei părți din populația orașelor etc.

Sursa foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol