Institutul Cultural Român de la Tel Aviv va organiza și găzdui, în data de 9 aprilie, de la ora 17:00, conferința „Dorohoi – vatra unei comunități evreiești dispărute”, susținută de Alfred Poplingher, Doron Coler și Madeleine Davidsohn, unii dintre cei mai activi și cunoscuți membri ai comunității românești din Israel, cu toții născuți în orașul Dorohoi.

Evenimentul va avea loc în limba română și va consta în trei prezentări distincte, după cum urmează:
– O istorie a Dorohoiului din cele mai vechi timpuri și momente marcante din istoria comunității evreiești și influența acesteia la dezvoltarea orașului, prezentată de Alfred Poplingher;
– Păstrarea memoriei victimelor pogromului de la Dorohoi. Israelieni originari din Dorohoi și contribuția lor la dezvoltarea statului evreu, susținută de Doron Coler, președintele Organizației Evreilor Originari din Dorohoi și împrejurimi (Săveni, Darabani, Mihăileni, Herţa, Rădăuţi Prut);
– Povești din Dorohoiul de altădată, susținută de Madeleine Davidsohn, care va lectura fragmente din romanul său A patra fiică, descriind atmosfera și tihna specifică orașelor de provincie de odinioară, specifice și Dorohoiului, alături de poezii proprii ce surprind momente din viața comunitară din timpuri trecute.

Cunoscut în special originarilor acestui mic oraș moldovenesc, Dorohoiul are o istorie străveche de o importanță deloc neglijabilă. Așezarea geografică, pe traseul drumurilor care duceau de la țările baltice și Polonia la Marea Neagră, i-a conferit atuuri pe care cârmuitorii țării din acele timpuri au știut să le valorifice. Astfel, timp de 200 de ani a fost capitala Ținutului de Sus al Moldovei, iar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a devenit capitală de județ. Stabilirea evreilor pe aceste meleaguri încă din sec. XVII și în număr mare, în special de la sfîrșitul sec. XVIII, a contribuit substanțial la dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului, iar mai târziu și a vieții culturale, astfel încât nu se poate vorbi despre istoria Dorohoiului fără a menționa și sublinia aportul comunității evreiești.

Alfred-Rennert Poplingher s-a născut în orașul Dorohoi în 1952, dar de la vârsta de trei luni și până la emigrarea în Israel (în 1980), a trăit la Iași. Este absolvent al Facultății de Medicină din Iași, iar în Israel a profesat medicină internă și geriatrie în cadrul propriului cabinet. În ultimii doi ani a început colaborarea cu reviste de literatură din Israel, România, Germania și Canada, care i-au publicat eseuri, articole de opinie și poezii.

Madeleine Davidsohn, născută în Dorohoi, a emigrat împreună cu familia în Israel în 1973, după ce a absolvit Facultatea de Stomatologie din Iași. După stabilirea în Haifa, a profesat stomatologia, fiind, în același timp, scriitoare prolifică, autoare a peste nouă romane, dintre care amintim: Intrare liberă (Ed. Minimum, 1999), Întinde mâna zilei care vine (Ed. Fundației Culturale Libra, 2001), Al cincilea anotimp (Ed. Fundației Culturale Libra, București, 2003), Femeile nopții (Ed. Fundației Culturale Libra, 2006), Paradisul rătăciților (Ed. Ideea Europeană & EuroPress Group, 2008), Amuleta și alte stranii rătăciri (Ed. Hasefer, 2010), Numărătoare inversă (Ed. Vremea, 2010), Învață-mă să trăiesc (Ed. Vremea, 2012), O înghețată cu gust amar (Ed. Hasefer, 2016), A patra fiică (Ed. Hasefer, 2019). Membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR) și a Uniunii Scriitorilor din România, Madeleine Davidsohn este, în același timp, membră fondatoare a Cercului Cultural din Haifa, alături de Biti Caragiale și Franscisca Stoleru.