Un atac de panică reprezintă un episod în care teama se instalează brusc, fără un motiv concret sau în lipsa unui pericol real. De-a lungul vieții, poate avea loc un singur astfel de episod sau mai multe. Iată care sunt simptomele acestuia și ce se recomandă pentru a le diminua!

Simptome ale atacului de panică

 Atacul de panică declanșează reacții ale sistemului nervos simpatic și implică răspunsuri de tip „luptă sau fugi”, pe care organismul le manifestă în cazul unui pericol. Însă, în cadrul unui atac de panică, pericolul nu există cu adevărat.

Simptomele unui atac de panică se instalează brusc și pot atinge cea mai mare intensitate în circa zece minute. Cele mai comune sunt următoarele:

• durere în piept;
• dificultăți de respirare, de înghițire;
• palpitații;
• tremurături, frisoane sau amorțire ori furnicături;
• transpirații;
• senzația de leșin;
• durere abdominală, senzație de greață;
• pierderea controlului și sentimentul că decesul este iminent.

 

Sfaturi pentru gestionarea atacului de panică

Atacul de panică este comun, multe persoane se pot confrunta cu acesta cel puțin o dată pe parcursul vieții. În general, acesta nu necesită tratament medicamentos, cu toate că persoana care îl experimentează se simte copleșită.

Iată ce poți lua în calcul pentru a putea gestiona simptomele:

• evită consumul de cafeină;
• renunță la fumat;
• redu nivelul de stres;
• practică metode de relaxare, de exemplu, meditație, yoga;
• respectă orele de somn din timpul nopții.

 

Exerciții utile

 Specialiștii recomandă următoarele exerciții pentru a gestiona accelerarea bătăilor inimii, sentimentul de pierdere a controlului și dificultățile de respirație ce apar odată cu instalarea bruscă a fricii intense:

Exerciții de respirație

Inspiră aerul timp de patru secunde, apoi, timp de șapte secunde, ține-l în piept, iar apoi expiră-l treptat, timp de opt secunde (numără secundele în gând);

Exercițiul de conștientizare

Atunci când se declanșează atacul de panică, încearcă să realizezi că, în ciuda a ceea ce simți, acesta va trece și că viața nu îți este pusă în pericol, nu ți se va întâmpla nimic rău fizic.

Exercițiul 5-4-3-2-1

Acesta constă în următorii pași:

• Privește prin camera în care te afli și, cu voce tare, numește cinci obiecte de acolo;
• Distinge patru sunete diferite și spune care este sursa fiecăruia;
• Atinge trei obiecte și descrie ce particularități au;
• Percepe două mirosuri și precizează ce le produce;
• Identifică un aliment și descrie gustul acestuia.

Exercițiul de ținere în prezent

Atunci când există cineva lângă tine și ți se declanșează atacul de panică, se recomandă ca persoana respectivă să te roage să îi descrii un obiect pe care îl poți identifica în apropiere. Poate fi vorba despre orice obiect.

 

Recomandări

 Unele dintre simptomele atacului de panică pot fi confundate cu cele ale infarctului miocardic, motiv pentru care se recomandă să mergi la un consult de specialitate dacă le experimentezi. Atunci când medicul exclude alte cauze posibile, pentru gestionarea simptomelor atacului de panică este benefic să mergi la psihoterapie sau la consiliere psihiatrică.

Cel mai adesea, în cadrul psihoterapiei se abordează terapia cognitiv-comportamentală (TCC), care se axează pe antrenarea abilităților de a face față atât anxietății, precum și atacurilor de panică.

Ședințele de psihoterapie implică identificarea factorilor declanșatori ai atacurilor de panică și modalitățile de gestionare a simptomelor, care au rolul de a diminua intensitatea acestora. În unele cazuri, psihoterapia poate fi însoțită și de o terapie medicamentoasă, pe termen scurt.

În concluzie, dacă prezinți simptome ce pot fi asociate cu atacul de panică, mergi la medic pentru consultație specializată. Numai un medic poate stabili diagnosticul precis. Lăsate netratate, atacurile de panică pot duce la instalarea unor tulburări, motiv pentru care nu trebuie ignorate.

 

---