Endometrioza este o boală cronică, dureroasă și adesea progresivă în care fragmente de țesut asemănătoare endometrului se găsesc în afara uterului. Aceasta este o boală puțin cunoscută, care afectează la nivel global 10% dintre femei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Endometrul este acel țesut care căptușește uterul și care în timpul menstruației sângerează, astfel acele țesute care se regăsesc în afara țesutul capătă același comportament la nivelul zonelor în care au migrat. Aceste fragmente sau numite și leziuni au dimensiuni variabile, pot crește și se pot răspândi în episoade.

𝐒𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞:
🚺 dureri și tulburări intestinale
🚺 dureri cronice pelvine
🚺 dureri de spate
🚺 balonare
🚺 durere în timpul sau după actul sexual
🚺 durere înainte și în timpul menstruației
🚺 dificultate de urinare
🚺 durere scapulară
🚺 menstruație abundentă.

𝐂𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 în funcție de numărul leziunilor și de întinderea aderențelor și țesutului cicatricial:
🔢 endometrioză minimă (Stadiul 1);
🔢 endometrioză ușoară (Stadiul 2);
🔢 endometrioză moderată (Stadiul 3);
🔢 endometrioză severă (Stadiul 4);

În România 1 din 10 femei suferă de endometrioză. Poate fi diagnosticată încă din pubertate însă după apariția primelor semne trec prea mulți ani, cu diagnostici greșite și cu dureri imense pănă la diagnosticul corect. Menstruația dureroasă nu este un lucru normal, fiziologic astfel dacă observați modificare în culoarea, textura, volumul și durata menstruației nu ezitați și apelați la un specialist!

Tratament

Tratamentul endometriozei implică, de regulă, medicație sau intervenție chirurgicală. Abordarea tratamentului depinde de severitatea bolii și a simptomelor, de vârstă și de dorința de a obține sau nu o sarcină.

De regulă, inițial, se optează pentru tratament conservator și, ulterior, se ajunge la tratament chirurgical, dacă nu se obțin rezultate.

Medicația pentru durere: medicul va recomanda medicamente din clasa antiinflamatoare nonsteriodiene pentru a reduce durerea la menstruație. Dacă pacienta nu dorește o sarcină, se pot administra contraceptive orale în combinație cu medicația antalgică.

Terapia hormonală: suplimentele hormonale sunt uneori eficiente în reducerea durerii în endometrioză. Fluctuațiile hormonale de pe durata ciclului menstrual determină îngroșarea implantelor endometriozice și sângerarea la nivelul lor în timpul menstruației. Medicația hormonală încetinește creșterea țesutului endometrial și previne formarea unor implanturi noi.

Tratamentul hormonal nu este curativ în cazul endometriozei, boala poate reapărea după oprirea medicaţiei. Variantele terapeutice hormonale în cazul endometriozei includ:

• contraceptive orale: controlează fluctuațiile hormonale responsabile de formarea țesutului endometriozic lunar. Menstruația se reduce atât ca durată, cât și ca flux, iar durerea este redusă sau chiar eliminată;
• agoniști și antagoniști de hormon eliberator de gonadotropină (Gn-RH): aceste medicamente blochează producția de hormoni stimulatori ovarieni, scăzând nivelele de estrogen și prevenind menstruația, ceea ce duce la subțierea țesutului endometrial și creează o menopauză artificială; menstruațiile și posibilitatea de a rămâne însărcinată revin după încetarea tratamentului;
• terapia cu progestine: există o varietate de terapii cu progestine, inclusiv un dispozitiv intrauterin (sterilet), implante hormonale sau injecții și pilulă cu progesteron, care pot opri menstruațiile și creșterea implantelor endometriale. Acest lucru ajută la ameliorarea simptomatologiei endometriozei;
• inhibitori de aromatază: o clasă de medicamente care reduc cantitatea de estrogen din corp. Medicul va recomanda acest tratament în combinație cu doze mici de progesteron sau contraceptive orale, combinate în tratamentul endometriozei.

Chirurgia conservatoare: la pacientele cu endometrioză care încearcă să rămână însărcinate, chirurgia care presupune îndepărtarea implantelor endometriale cu prezervarea uterului și a ovarelor poate crește rata de succes în obținerea unei sarcini. De asemenea, chirurgia poate aduce un beneficiu și în cazul în care durerea provocată de endometrioză este severă. Intervenția se realizează laparoscopic.

Tratamentul infertilității: medicul poate recomanda tratament pentru fertilitate, ce presupune mai multe metode, de la stimulare ovariană până la fertilizare in vitro, în funcţie de stadiul bolii.

Histerectomia cu anexectomie bilaterală: este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează uterul și ovarele. Până recent, a fost considerată cel mai eficient tratament pentru endometrioză. În prezent, experții renunță din ce în ce mai mult la această abordare și se concentrează pe îndepărtarea riguroasă a tuturor implantelor endometriale.

Îndepărtarea ovarelor duce la menopauză. Lipsa hormonilor produși de ovare duce la îmbunătățirea simptomatologiei endometriozei, dar menopauza precoce crește riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice și alte afecțiuni.

Îndepărtarea uterului (histerectomia) poate fi folosită, uneori, pentru a trata simptomele endometriozei, precum menstruațiile abundente și dureroase, mai ales la femeile care și-au încheiat planificarea familială. Chiar dacă ovarele rămân, o histerectomie poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății, mai ales dacă intervenția s-a efectuat mai devreme de 35 de ani.

Complicații

Principala complicație a endometriozei este infertilitatea. Între 30 și 50% dintre femeile cu endometrioză au dificultăți în a obține o sarcină. Pentru ca sarcina să apară, ovulul trebuie eliberat de la nivelul ovarului, de unde traversează trompa uterină și este fertilizat de spermatozoid, după care se atașează de mucoasa uterină, unde va începe să se dezvolte.

Endometrioza poate afecta trompele uterine, împiedicând astfel unirea ovulului cu spermatozoidul. De asemenea, endometrioza afectează fertilitatea și în alte modalități indirecte, cum ar fi eliberarea unor substanțe inflamatorii care afectează calitatea ovocitelor și pot chiar distruge spermatozoizii. De asemenea, aceste substanțe creează un mediu nefavorabil fertilizării și implantării ovulului fecundat.

Femeile cu formă moderată de boală pot obține, totuși, o sarcină și o pot duce la termen. Specialiștii sfătuiesc de multe ori femeile să nu amâne o sarcină, pe baza evoluției în timp a bolii.

Pacientele cu endometrioză pot avea complicații digestive sau urinare. Acestea includ: durere la micțiune și la defecație sau chiar durere în timpul mișcării intestinelor (peristaltismul intestinal).

În endometrioza severă cu afectarea ureterului (tubul care face legătura între rinichi și vezica urinară), poate apărea afectarea rinichilor cu dilatarea căilor renale. Mai rar, endometrioza poate afecta plămânii sau diafragmul, ceea ce poate duce la dificultăți în respirație și dureri la nivelul cutiei toracice în timpul menstruației.

Durerea cronică este o altă complicație a endometriozei.

Cancerul ovarian apare cu o prevalență mai mare la persoanele cu endometrioză. Un test de screening pentru a afla care este riscul de a dezvolta această afecțiune este markerul tumoral CA 125. Deși rar, și un alt tip de cancer – adenocarcinomul endometrioid – se poate dezvolta la femeile cu endometrioză.

Prevenție

Nu există modalități specifice de a preveni endometrioza, însă cunoașterea simptomelor și a riscurilor poate ajuta pacienta în discuția cu doctorul.

Există câțiva factori care pot reduce riscul de a dezvolta boala dar, în unele cazuri, endometrioza tot va apărea, pentru că poate fi vorba despre o predispoziție genetică.

Câțiva factori care pot reduce riscul de a dezvolta endometrioză sunt:

• sarcina;
• alăptarea;
• menținerea unei greutăți corporale normale;
• prima menstruație la o vârstă mai înaintată;
• scăderea nivelului de estrogen din corp, prin:
  • − administrarea de contraceptive orale sau alte metode contraceptive hormonale (patch-uri, inele vaginale);
  • − sport regulat (mai mult de patru ore pe săptămână) – ajută la menținerea unui procent scăzut de grăsime în corp, ceea ce scade cantitatea de estrogen circulant;
  • − evitarea cantităților mari de alcool, care crește nivelul de estrogen;
  • − evitarea băuturilor cu multă cofeină: studiile arată că un consum de mai mult de o băutură cu cofeină pe zi (în special, sucuri și ceai verde) poate crește nivelul de estrogen.

 

---