4 octombrie 2024, 0:09

De ce au eșuat România și Bulgaria în campania de imunizare a populației

În timp ce, în medie, în țările Uniunii Europene (UE) aproximativ 70% din populație a fost vaccinată împotriva coronavirusului, în România și Bulgaria – cele două cele mai sărace țări din bloc – nu ajung nici măcar la o treime, transmite agenția EFE, citată de Yahoo.

Din Statele Unite, CNN numește UE “un model de succes”, după ce țările Uniunii au reușit să vaccineze peste 70% din populația adultă. Însă analiza se concentrează pe diferența uriașă dintre Irlanda, Malta, Portugalia sau Danemarca, care au peste 90%, și România, cu doar o treime, iar în Bulgaria, nici un sfert.

Cu o imunizare de 32 la sută (România) și 20 la sută (Bulgaria), cele două țări balcanice se află astfel la o distanță abisală de restul Uniunii, punând în discuție strategia privind atingerea imunității de turmă în cele 27de țări, notează EFE.

De ce au eșuat România și Bulgaria în campania de imunizare a populației? Este o întrebare la care încearcă să răspundă diverse organe mass-media din lume.

CNN observă că demarcația între țările cu rate bune de imunizare și cele cu rezultate slabe se poate face pe granița numită odată Cortina de Fier, care despărțea Europa între statele democratice și cele cu regimuri dictatoriale și autoritare: primele 15, în topul vaccinării, sunt țări din Occident, în timp ce ultimele zece sunt state din fostul bloc comunist.

Neîncredere generală

Analiștii consultați de EFE, de ambele părți ale Dunării – care separă cele două țări, indică neîncrederea generală față de medicină și scepticismul pe care politicienii îl trezesc, atât în România, cât și în Bulgaria.

Guvernul României, țară în care campania a debutat bine, a dat vina pe valul de dezinformare pentru parcursul campaniei, în condițiile în care premierul anunța în primăvară că România este prima țară din UE în care vaccinul este disponibil tuturor, indiferent de meserie sau categorie de risc, scrie CNN. În schimb, decidenții din Bulgaria au fost preocupați mai degrabă de criza politică (bulgarii își vor alege Parlamentul pentru a treia oară în acest an) după încercările eșuate din aprilie și iulie, când nu s-a putut forma o majoritate și, implicit, nici guvern.

“În Bulgaria a fost mai mult vorba despre campania electorală, decât despre cea de vaccinare. Niciun guvern, interimar sau cu puteri depline, n-a făcut din imunizare o prioritate. La nivelul societății, în general este împărtășită această neîncredere în clasa politică. Anul trecut, au avut loc o serie de proteste anticorupție, pe care forțele de ordine le-au reprimat foarte violent, lucru care n-a făcut decât să scadă încrederea publicului în conducătorii săi. Și mass-media și-a jucat partea în eșecul vaccinării, pentru că a prezentat atât opiniile pro-vaccinare cât și pe cele opuse ca fiind la fel de valoroase, ceea ce a sporit confuzia. În plus, și în comunitatea medicală sunt persoane care ezită să-și facă vaccinul. Nu e o surpriză ca și societatea să facă la fel”, a explicat pentru CNN Ivan Krastev, expert în științe politice.

Comunitățile de romi dintre cele două țări sunt printre grupurile etnice cu cei mai puțini oameni inoculați: “În Bulgaria, au fost situații în care s-au carantinat doar cartierele sau așezările rome dintr-o localitate, deci nu întreg orașul, tocmai din cauza faptului că romi nu erau vaccinat. Și acest lucru n-a făcut decât să sporească valul de neîncredere al comunității în lideri”, a subliniat Dimitar Dimitrov, coordonator al unui program pentru romi.

Pe de altă parte, strategiile guvernelor de a învinge această rezistență au lăsat mult de dorit.

Argumentele împotriva vaccinului, pe care nici Bucureștiul, nici Sofia nu au reușit să le combată, sunt aproape identice în ambele țări.

„Tatăl meu, care avea probleme cardiovasculare, a murit la o săptămână după prima doză; sunt sigur că vaccinul i-a provocat tromboză, iar medicii refuză să recunoască asta”, a declarat pentru EFE Jivko Georghiev, un funcționat public de la Sofia.

„Au existat multe cazuri de infarct și nu vreau să risc să îl fac”, a declarat pentru EFE Teodora Grigorescu, o pensionară din București.

Între timp, zidarul bulgar Naiden Popov spune că nu se „teme” de pandemie, deoarece nu crede în existența coronavirusului.

Instabilitate politică în Bulgaria

În Bulgaria, guvernul prim-ministrului de atunci, Boiko Borisov, care a gestionat pandemia până la demisia sa din aprilie, a fost împiedicat în capacitatea sa de a crește gradul de conștientizare cu privire la vaccinare, din cauza neîncrederii generalizate într-un executiv împovărat de scandalurile de corupție și de protestele la care i s-a cerut demisia.

„Neîncrederea față de modul în care guvernul anterior a luptat împotriva epidemiei a afectat vaccinarea”, a declarat pentru EFE Hristo Hinkov, directorul Centrului Național pentru Sănătate Publică și Analiză.

Într-un raport recent, expertul a numit managementul sanitar al lui Borisov ca fiind „populist și inconsecvent”.

De la demisia sa, după alegerile din aprilie, Bulgaria este condusă de un cabinet interimar și este deja pe calea unui al treilea scrutin legislativ în acest an, cu puține perspective ca urnele să ajute la deblocarea impasului cauzat de lipsa acordurilor dintre părți pentru a forma un nou guvern.

Campanii prea politice

Și experții români își critică guvernul: „Principalii comunicatori ai campaniei de vaccinare au fost politicienii, care în România sunt categoria în care populația are cea mai mică încredere”, explică sociologul Gelu Duminică.

„Cei care se opun vaccinării s-au bazat pe figuri din afara politicii pentru răspândirea mesajului lor; în acest fel au câștigat bătălia comunicării”, subliniază analistul Niels Schnecker.

Campanie pentru cei deja convinși

Ambii analiști cred că autoritățile s-au concentrat pe campaniile pentru clasa de mijloc deja convinsă, mai degrabă decât să caute o modalitate de a-i convinge pe cei sceptici.

Unul dintre cele mai repetate mesaje a fost acela de a li se oferi posibilitatea celor vaccinați să călătorească fără restricții și să participe la festivalurile estivale.

„Mamei mele, care are 83 de ani, nu-i pasă câtuși de puțin de UNTOLD”, spune Duminică, un om care a crescut în sărăcie, într-o comunitate de țigani, referindu-se la marele festival românesc de muzică, pentru a exemplifica o categorie de populație la care discursul oficial nu a prins.

Rolul Bisericii

Duminică critică Biserica Ortodoxă, majoritară în România și Bulgaria, pentru mesajul său ambiguu pe această temă, precum și opoziția fățișă a sectoarelor mai conservatoare.

El subliniază cât de utilă ar fi putut fi implicarea profesorilor, a medicilor de familie și a preoților parohiali. „Oamenii simpli din acele comunități cred în figura intelectuală care le este apropiată”, spune el.

Schnecker crede că guvernul ar fi trebuit să acorde importanță personalităților populare în rândul celor mai sărace grupuri populaționale.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol