Astăzi, toasturile sunt un moment special, fie că este vorba de Anul Nou, fie că este ziua unei persoane, unde se închină un pahar în cinstea cuiva sau în cinstea a ceva. Totuși, acest obicei este relativ recent. Mulţi istorici consideră că termenul provine din amestecarea frecventă a pâinii prăjite/crocante cu alcoolul; de aici şi termentul de toast, care în engleză înseamnă pâine prăjită, potrivit atlasobscura.com.

sursa: thesun.co.uk

În Europa medievală, clasele superioare consumau adesea vin cu pâine, iar de pe urma acestui obicei au profitat producătorii de pâine care și-au diversificat ulterior sortimentele. Astfel a apărut pâinea albă prjită și condimentată cu diverse ierburi, consumată în special în Marea Britanie. Ulterior, acest obicei a ajuns și în Franța.

sursa: the-toast.net

Totuși, începând cu secolul al XVIII-lea băutul în amintirea cuiva a început să devină un obicei tot mai răspândit. În păturile mai înstărite ale societăţii, oamenii ţineau toasturi acompaniate de discursuri elaborate. În acest timp, termenul de toast a început să fie mai mult asociat cu practica decât cu mâncarea păstrându-se până în zilele noastre.