O amplă analiză realizată de jurnaliștii de la The Guardian a ajuns la concluzia că votanții din Europa nu mai sunt împărțiți în tabere de stânga sau de dreapta, pro sau anti-UE, ci în cinci “triburi” distincte, ale căror preocupări, de cele mai multe ori situate în conflict cu celelalte, vor domina alegerile din 2024.

Concluziile sunt în deplină concordanță cu rezultatele unui sondaj desfășurat în nouă țări din Uniunea Europeană, care reprezintă trei sferturi din totalul populației blocului comunitar, dar și în Marea Britanie și Elveția, scriu cei de la The Guardian.

Cele cinci “triburi” sunt generate de problema crizei climatice, crizei migrației, tulburărilor economice globale, a războiul din Ucraina și, nu în ultimul rând, cea a coronavirusului.

Autorii demersului arată că cele cinci crize au afectat toată Europa, deși nu în aceeași măsură în toate zonele.

“Au fost experimentate ca amenințări la adresa existenței de mulți europeni, au afectat dramatic politicile guvernamentale și încă nu s-au terminat”, iar situația diferă cu mult față de 2019, care a fost marcat de “lupta” dintre populiști, partide anti-europene, și partide vechi, care voiau “să salveze proiectul european”, după Brexit și alegerea lui Trump președinte în SUA, explică autorii cercetării.

Raportul mai arată că partidele politice vechi ar putea avea dificultăți să mobilizeze alegătorii pe probleme precum viitorul Uniunii Europene, și sugerează că ele ar trebui să abordeze preocupările mai urgente ale votanților, acelea care i-au împărțit în cinci “triburi”, în special criza climatică și imigrația.

Lupta dintre aceste două “triburi” este o ciocnire a două “rebeliuni cauzate de extincții”, explică autorii, citați de Biziday.

Mai exact, activiștii pentru climă au temeri legate de dispariția vieții pe Pământ, iar cealaltă tabără are îngrijorări cu privire la dispariția națiunilor și a identităților culturale.

Alegătorii care văd imigrația ca cea mai mare problemă susțin, în mare parte, partide de dreapta, cum ar fi Frontul Național din Franța (condus de Marine Le Pen) sau AfD din Germania.

Ceilalți tind să susțină partidele verzi sau de stânga, cum sunt socialiștii din Spania sau Stânga din Polonia.

Pe lângă alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în iunie, vor mai avea loc scrutine în 15 țări europene, inclusiv România.

Mai concret, conform datelor sondajului, 73,4 milioane de alegători europeni consideră că urgența climatică este cea mai presantă problemă pentru viitor, iar 72,8 milioane pun pe primul loc pandemia de coronavirus, care a expus problemele din sistemele europene de sănătate.

Alte 69,3 milioane au declarat că turbulențele economice sunt preocuparea lor principală, 58,2 milioane au răspuns că imigrația, iar 49 de milioane s-au referit la războiul din Ucraina.

“Triburile” nu sunt dispuse în mod egal, din punct de vedere geografic, și nici nu se împart în funcție de vârstă sau de gradul de educație.

Alegătorii din Germania au spus că imigrația este problema cea mai presantă, de exemplu, în timp ce cei din Franța au răspuns că problema climatică.

În Italia și Portugalia, răspunsurile s-au referit la problemele financiare, întrucât cele două țări încă au amintirea crizei financiare din 2008.

Temerile legate de războiul din Ucraina sunt mai răspândite în țările din estul Europei, cu precădere în Estonia și Polonia.

---