16 iulie 2024, 0:50

Doi părinți din trei au renunțat să le mai cumpere hăinuțe copiilor. O analiză a SĂRĂCIEI în CATEGORIILE VULNERABILE făcute de Salvați Copiii

Cifrele sunt dramatice. Circa 95% dintre familiile vulnerabile nu și-au mai permis cheltuieli elementare, în ultimul an, arată o anchetă Salvați Copiii.

Criza costului vieții a afectat în mod semnificativ categoriile sociale vulnerabile: majoritatea covârșitoare (95%) a familiilor ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale Organizației Salvați Copiii România nu mai pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi tratamente medicale, alimente și îmbrăcăminte pentru copii. Astfel, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile s-au văzut nevoite să renunțe la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, în vreme ce 24% au redus din cheltuielile cu alimentele, arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România.

În acest context, Organizația Salvați Copiii și-a intensificat în anul 2023 programele de prevenire a abandonului școlar, reintegrare școlară și sprijin socio-pedagogic pentru copiii victime ale sărăciei și dedică cea de-a 23-a ediție a prestigiosului Festival al Brazilor de Crăciun strângerii de fonduri pentru susținerea educației copiilor vulnerabili.

Cât de săraci suntem ?

Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor Salvați Copiii România (51,58%) au un venit de sub 400 lei/membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei/membru de familie și doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depășește 600 lei.

Familiile cuprinse în anchetă au declarat că au fost nevoite să renunțe la anumite cheltuieli, după cum urmează:

  • 71% au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea;
  • 35% au renunțat la cheltuielile legate de activități extrașcolare;
  • 12% dintre familii au renunțat la achiziția de jocuri și jucării.

În ceea ce privește alimentele, 24% dintre familiile vulnerabile au diminuat bugetul alocat alimentelor.

Viața sub pragul sărăciei

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre consecințele dramatice ale sărăciei asupra copiilor:

“Un copil care trăiește sub pragul de sărăcie este un copil subnutrit, cu o sănătate precară și, mai mult, cu șanse diminuate de a-și depăși vulnerabilitățile mediului. De aceea este crucial accesul la educație, laolaltă cu politici sociale integrate, care să corecteze vulnerabilitățile. Sărăcia omoară educația, iar responsabilitatea noastră e să diminuăm cât mai mult efectele sărăciei asupra copiilor.”

Este și motivul pentru care Organizația Salvați Copiii face în fiecare an Festivalul Brazilor de Crăciun.

Cum stă România: date cheie despre bunăstarea copilului și accesul la servicii sociale

  • Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la 24,4%, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania – 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat.
  • În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
  • În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
  • Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism.

Festivalul Brazilor de Crăciun: Lumea bună face lumea mai bună!

În mod tradițional, Festivalul Brazilor de Crăciun s-a impus ca evenimentul caritabil de marcă, pus în slujba susținerii accesului la educație egală pentru copiii vulnerabili.

În cele 22 de ediții de până acum, au fost strânse fonduri de 8.102.000 Euro, care au sprijinit integrarea socio-educațională pentru 211.127 de copii.

Gratie celor 22 de ediții ale Festivalului Brazilor de Crăciun, educația s-a transformat în șansă reală și putere, astfel:

  • 895 de copii au beneficiat de sprijin socio-economic, pentru a putea fi integrați educațional și pentru a se preveni abandonul școlar;
  • 299 de copii au fost incluși în programul Școala după Școală și educație remedială;
  • 009 de copii au participat la Grădinițele Estivale;
  • 924 de copii au fost recuperați educațional, prin programul A Doua Șansă.
  • 102 biblioteci școlare au fost dotate cu 76.000 de cărți.

Numai la ediția precedentă, fondurile de 820.000 euro au asigurat în anul 2023 servicii educaționale și sociale pentru 42.000 de copii, după cum urmează:

  • Servicii directe pentru 12.000 de copii (programe de tip Grădinițe și școli de vară, Școala după Școală, A doua Șansă și sprijin educațional și social pentru continuarea studiilor);
  • 000 de copii au beneficiat de servicii educaționale îmbunătățite, ca urmare a formării cadrelor didactice (250 de specialiști formați);
  • 000 de copii au beneficiat de condiții mai bune de învățare în urma dotării a 40 de școli cu cărți pentru biblioteca școlară, rechizite, săli de clasă renovate și dotate.

Seara de Gală a Festivalului Brazilor de Crăciun va avea loc în data de 8 decembrie, la Muzeul Național de Artă al României.

De ce contează accesul egal la educație. Povestea lui Nicușor

Nicușor a intrat pe porțile școlii pentru prima dată când avea 12 ani. În acel moment, Nicușor locuia cu părinții și cei doi frați mai mici (Ionică și Ioana), într-o casă abandonată, în pădure, la marginea Bucureștiului. Niciunul dintre ei nu mergea la școală. Odată cu intrarea în programul socio-educațional al organizației, viața lui Nicușor s-a schimbat cu totul. Din primele zile de școală, Nicușor, un copil micuț, cu vorbire peltică, ne spunea că visul lui este să devină șofer și să călătorească, să vadă lumea.

Copilul acela timid a promovat învățământul primar, ghidat de o învățătoare care a văzut în el dorința de a schimba ceva. Prin programul A Doua Șansă, primind în continuare sprijin social și educațional, Nicușor a absolvit 8 clase în doar câțiva ani. Oportunitățile nu au întârziat să apară, astfel încât Nicușor a fost înscris într-un program de profesionalizare a tinerilor din categorii vulnerabile, a trecut de câteva etape de selecție și a beneficiat de formare pentru postul de consilier vânzări într-un magazin apreciat de către generația lui. De-a lungul acestui drum, Nicușor recunoaște că cel mai important lucru a fost că a primit ajutor la timp.

75% dintre copiii participanți la programele de educație remedială au înregistrat progres școlar bun și foarte bun. Astfel:

  • La matematică și științele exacte, procentul copiilor care aveau un nivel bun și foarte bun a crescut de la 37% la intrarea în program la 69% la finalul anului școlar.
  • La limba română, procentul copiilor care aveau un nivel bun și foarte bun a crescut de la 33% la intrarea în program la 75% la finalul anului școlar.

Programele educaționale s-au derulat în București și în județele Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mureș, Neamț, Olt, Suceava, Timș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol