Mișcarea feministă a încercat de-a lungul timpului să schimbe atitudinea colectivă în ceea ce privește egalitatea de gen. Astfel, anumite mișcări și inițiative revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura teoretică a doctrinei. Din acest motiv și în România au existat o serie de manifestări ale mișcării feministe, care doreau să fie implementate sau respectate anumite drepturi sau libertăți și în cauzl femeilor.

O astfel de problematică ridică și inițiativa campaniei Femei pe Bancnocte, o campanie demarată de Janina Nectara, care se insipiră din bravura feministelor de a-și revendica drepturile, dar care are la bază ideea de meritocrație, în ceea ce privește promovarea marilor personalități feminine ale României.

Prin intermediul acesteia se cere practic retipărirea bancnotelor noastre naționale și imprimarea acestora cu chipul unor personalități feminine emblematice, cu scopul omagierii meritelor acestora în anul Centenar. Astfel, să se poată crea o reprezentare egală a marilor noastre valori naționale, atât masculine cât și feminie. Din acest motiv, campania nu își dorește eradicarea tuturor figurilor istorice masculine, ci o repartizare corectă a meritelor tuturor înaintașilor noștri, ca omagiu adus realizărilor mărețe făcute de aceștia, care au făcut ca România să fie ceea ce este astăzi.

Utilitatea unei astfel de inițiative este aceea de a acorda o recunoaștere egală a realizărilor și a activităților femeilor în spațiul public.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editiadedimineata.ro, Janina Nectara menționează și care este motivul pentru care personalitățile feminie ale istoriei merită să le fie recunoscute meritele și omagiate pe deplin. Mai mult decât atât, aceasta consideră că ar trebui să le prezentăm și copiilor o istorie „întreagă”, în care atât bărbații cât și femeile să fie puși laolaltă și elogiate egal.

„Eu consider că istoria nu a vorbit suficient despre marile personalități feminine ale României. Nu le cunoaștem. Acesta este adevarul! Și-atunci cum să le apreciem, cum să le aplaudăm simbolic, dacă nici măcar nu știm de existența lor?! O să dau un singur exemplu, dar foarte elocvent. Cărțile de istorie vorbesc despre Regele Carol, însă mult prea puțin, aproape deloc, despre Regina Elisabeta, prima regină a României, cea care a contribuit semnificativ, la realizarea României moderne! 

De ce nu se vorbește despre regină? Până la răspuns, oamenii ar putea considera, prin această „tăcere” a istoriei, că regina Elisabeta nu ar fi făcut ceva demn de menționat. Însă știati că succesul a doua dintre personalitățile masculine ce se află pe bancnotele românești se datorează în mare parte Reginei Elisabeta? În traducere, Nicolae Grigorescu și  George Enescu au ajuns simboluri naționale, pe bancnotele românești și grație ajutorului esențial pe care l-au primit, atunci când au avut cea mai mare nevoie, de la Regina Elisabeta.

Regina a inițiat primul program de burse de studiu, premii și recompense pentru tinerii talențati, de ajutorul sau beneficiind personalitățile marcante ale spațiului cultural românesc. Printre multe alte nume sonore, George Enescu și Nicolae Grigorescu. Erau tineri, erau la început de drum, iar Regina Elisabeta a fost cea care i-a promovat pe plan internațional și cea care i-a ajutat financiar și nu numai.

Enescu spunea despre ea că: „Avea ceva genial într-însa. A fost o sfântă binefăcătoare. Pentru mine ea a fost o prezență supraomenească, o ființă cu nimb, revărsând numai lumină și bunătate.”

Cuplul regal ELISABETA – CAROL I a avut un singur ideal pentru această țară:  modernizarea României! 
Astfel, Prima Regină a României a devenit promotoarea artelor și a avut un rol esențial în dezvoltarea spațiului cultural român. 
Pentru oamenii de cultură ai României, a înființat un salon special, frecventat de Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Nicolae Grigorescu, Titu Maiorescu. De asemenea, era o apropiată și o admiratoare declarată a lui Mihai Eminescu (altă personalitate pe bancnotele noastre), împreună cu care a scris o dramă lirică. 
Sub pseudonimul literar Carmen Sylva, a publicat peste 50 de opere literare, scrise în cele 7 limbi straine pe care le stăpânea: franceză, germană, română, engleză, latină, suedeză, greacă. Pentru întreaga sa operă, a primit laurii Academiei Franceze.

Personalitate erudită, Regina Elisabeta însăși era o bună cunoscătoare și interpretă de muzică – canto, pian, orgă – având totodată și calități de pictor. În apropiere de Castelul Peleș, special pentru George Enescu a realizat o sală de concerte. Regina Elisabeta a fost prima femeie care a promovat mesteșugurile tradiționale pe plan internațional. Grație reginei, România a participat ani la rând, cu articole tradiționale, precum broderii și tapițerii, la Expoziția Universală de la Paris. În 1912, regina însăși a organizat la Berlin expoziția Femeia în artă și meșteșuguri.

Deseori, Regina Elisabeta îmbraca portul național românesc, socotit până atunci strai exclusiv al țăranilor. Regina Elisabeta a fost, astfel, prima femeie care a dat portului popular o impresionantă valoare socială si culturala.

Regina Elisabeta a fost prima femeie care a promovat turismul romanesc, impunând obiectivele României în circuitul internațional. Datorita ei, trenul Orient Express avea oprire la Sinaia, iar pasagerii erau găzduiți în incinta castelului.
 În timpul războiului ruso-româno-turc (1877-1878), a acordat personal îngrijiri și asistența medicală soldaților răniți pe front. Exemplul sau a fost urmat de femeile din înalta societate și, în final, de toate femeile,  mobilizând întreaga societate într-un demers umanitar fără precedent.

REGINA ELISABETA a înființat numeroase instituții caritabile în România, distribuind medicamente și avand grijă de familile nevoiase. Doar Societatea Regina Elisabeta trata peste 17.000 de pacienți pe an. Deviza la care atât Regele cât și Regina au aderat în totalitate era: ”Totul pentru țară, nimic pentru mine.”

O viață dedicată întru totul evoluției României! O Romanie pentru care cuvântul „modern” a căpătat sens grație acțiunilor revoluționare întreprinse chiar de prima sa regină. Regina Elisabeta a României! Și-atunci, reluăm întrebarea. De ce nu se vorbește mai mult despre Regina Elisabeta? De ce nu este simbol național? De ce nu apare pe o bancnota de circulație națională? O bancnota în toată regula, nu pe mici monede comemorative, din muzee?”, a menționat aceasta.

Chestionată: „Ce ați răspunde dacă cineva, să zicem un copil, v-ar întreba de ce sunt doar personalități masculine pe bancnote?” Janina Nectara a răspuns următoarele: „Să știti că nu eu trebuie să dau acest răspuns. Copiii înșiși știu răspunsurile la această întrebare și sunt surprinzatoare pentru vârsta lor. Am fost invitată recent la Școala AlexZ – Românește de la A la Z, o instițutie de învațământ pentru copii școlari și prescolari din Londra, fondată de Veronica Costanche și coordonată de Alina Balatchi.  Le-am vorbit copiilor despre campanie și am fost totalmente surprinsă de maturitatea și ințelepciunea de care dau dovadă. Sunt micuti foarte simpatici, inteligenti și cu un spirit de observație extrem de ascuțit, având vârste curpinse între 5 și 11 ani, care locuiesc în Marea Britanie, acolo unde meritele femeilor au fost recunoscute pe mai multe bancnote. Știți ce au răspuns? Un copil a spus că nu sunt femei și pe bancnote pentru „barbații de la BNR”  nu știu foarte multe despre ele. Altul a răspuns că probabil oamenii nu au aflat că au făcut lucruri remarcabile, ca să fie puse pe bancnote. Iar altul a răspuns că AR TREBUI să fie și femei, fiindcă suntem egali.”

---