CITIRE

EXCLUSIV: „Face Comisia de la Veneția politi...

EXCLUSIV: „Face Comisia de la Veneția politica penală a României?”- Avocatul Vlad-Cristian Soare: „Nu este o instanță, dar trebuie luată în considerare.”

  • Vlad-Cristian Soare: „Comisia de la Veneția nu este un inamic, întrucât, aceasta are un rol mai mult decât pozitiv la nivelul tuturor statelor membre”

Editiadedimineata.ro

 

Pe baza rolului Comisiei de la Veneția, observăm că în ultima perioadă, în România, este o dispută între putere și opoziție pe propunerile acestei comisii. Spuneți-mi va rog, este sau nu Comisia de la Veneția instanță pentru decizia politică din țara noastră?

În primul rând, trebuie subliniat aspectul, conform căruia, Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, din care face parte și România. Ca să înțelegem exact ce face Comisia de la Veneția ar trebui doar să înțelegem faptul ca acest Consiliu al Europei este un organism internațional ce își propune să asigure în toate statele membre un nivel minim de protecție pe 3 domenii: drepturile omului, democrație și domnia legii. Astfel, se ajunge la concluzia că această comisie ca organ consultativ al Consiliului Europei va oferi opinii, rapoarte către statele membre, atunci când intervin modificări legislative ce ar putea viza unul dintre cele trei domenii.

Acum, ce este important, este faptul că nu este instanță, ci organ consultativ, iar privind răspunsul legat de cât de obligatorii sunt recomandările Comisiei de la Veneția, este unul foarte simplu, nu sunt, deoarece ele vin sub formă de recomandare, însă, asta nu înseamnă că pot fi ignorate. Avem chiar un caz recent, în care un stat membru al Consiliului Europei a ignorat o recomandare a Comisiei de la Veneția și anume Polonia, decizie în urma căreia s-a invocat art.7 din Tratatul Fondator, prin care Polonia a fost amenințată cu pierderea dreptului la vot.

În concluzie, Comisia de la Veneția nu este o instanță, dar trebuie luată în considerare.

Considerați că politica penală a României este făcută de Comisia de la Veneția?

Aici am să vă dau un răspuns mai elaborat și, am să încep prin cele două evenimente. Comisia de la Veneția a fost implicată în două evenimente ce ne privesc.

Primul eveniment este legat de sesizarea făcută de Curtea Constituțională a României cu privire la așa zisa presiune politică și publică ce a fost exercitată asupra Curții, în urma căreia președintele României a fost obligat să emită un decret de eliberare din funcție a fostului procuror șef al DNA.

Apoi, cel mai recent aspect în care Comisia de la Veneția a fost implicată, este cel în care s-a cerut opinia preliminară a Comisiei asupra modificărilor aduse legilor justiției.

Acum, cu privire la primul eveniment, din punct de vedere al obligativității deciziilor CCR, trebuie să spunem din start că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, dar, există și alte acte emise de Curte, care nu sunt obligatorii, cum ar fi de exemplu avizele. Iar în ceea ce privește decizia CCR, prin care președintele a fost silit să emită decretul de revocare, este evident că este una obligatorie, cel puțin asta este interpretarea din Constituție. Desigur, aici se poate discuta pe tema argumentelor aduse de judecătorii CCR, dar pentru asta, putem scrie articole juridice, din punctul meu de vedere, însă, în niciun caz nu avem posibilitatea nerespectării unei decizii de acest fel.

Eu am suficiente argumente ca în calitate de practician să am o alta opinie decât cea a judecătorilor CCR. Uitați câteva exemple: la facultate le spunem studenților că obligarea unei autorități la emiterea unui act administrativ o poate face doar instanța de contencios administrativ, ori în cazul nostru, a făcut-o Curtea Constituțională. Sau pot spune așa cum s-a și susținut, că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională și tot așa. Evident, lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par, și nici judecătorii CCR nu au folosit argumente puerile, cum s-ar crede. Din contră. Ceea ce vreau să zic este că această decizie, ca și altele, dă naștere unor discuții doctrinare. Cu toate acestea, nimeni nu trebuie să pună la îndoială caracterul obligatoriu al unei astfel de decizii chiar și criticabilă.

Legat de al doilea eveniment, aici, lucrurile sunt destul de complexe. O opinie preliminară, nu trebuie să ne facă să credem, că una finală va fi fundamental diferită, apoi, trebuie să înțelegem că politica legislativă a unui stat este atributul forului său legiuitor, pentru noi, Parlamentul, totuși, asta nu înseamnă că Parlamentul poate norma cum dorește și că nu are niște limitări. Constituția noastră, oferă anumite garanții și voi enumera câteva dintre acestea : capacitatea opoziției de a semnala posibile derapaje nelegale și de a le influența în cadrul procesului normativ, controlul a priori de constituționalitate a legilor, posibilitatea Președintelui de a cere reexaminarea legii respective și de a sesiza și el Curtea iar în final, sancțiunea populară, care se realizează prin alegeri. 

Concluzionând, nu este atributul Comisiei de la Veneția politica penală a României, în schimb, aceasta face un lucru esențial și anume, verifică dacă sunt respectate niște standarde și apoi face niște recomandări, ceea ce a făcut și-n acest caz. A verificat dacă prin adoptarea acestui pachet legislativ statul român va mai respecta standardele respective, pe care s-a obligat să le respecte, alături ce restul țărilor Consiliului Europei, printre acestea fiind și Rusia, Azerbaijan, Albania. Practic vorbim de niște standarde minimale, astfel, în aceste condiții, când Comisia de la Veneția îți face o recomandare, evident că nu ești obligat să o respecți, deși, am văzut că poate exista și o sancțiune, dar totuși, dacă nu o iei în seamă, admiți că ești un stat care nu este în stare să asigure măcar acest standard minimal, ceea ce este rușinos pentru o țară cu pretențiile pe care le are România.

Așadar, opinia preliminară a Comisiei de la Veneția, dacă ne uităm măcar pe concluzii, o să vedem că admite că prin pachetul legislativ promovat, există riscul ca independența justiției să fie afectată, grija cea mai mare fiind față de modificările aduse răspunderii magistraților, modalității de numire a procurorilor șefi, a puterilor pe care le are Ministrul Justiției etc. Prin urmare, ca o concluzie a acestei opinii preliminare, se arată că există riscul să fie încălcate standardele minimale, dar asta nu înseamnă că legile justiției nu trebuie modificate însă, categoric, Comisia de la Veneția nu face politica penală a României.

În altă ordine de idei, ce spuneți despre faptul că acestă comisie este folosită în lupta politică internă? Este adevărat?

Da, din păcate este folosită, dar asta nu este neapărat o chestiune problematică pentru Comisie, ci mai mult pentru noi, la nivel intern. V-am spus care este rolul Comisiei de la Veneția și tocmai percepția faptului că ea ar fi o instanță, arată slaba pregătire a celor care sunt implicați momentan pe scena politică și, de asemenea, mai arată și faptul că suntem incapabili să ajungem la niște elemente comune, care ar trebui să reprezinte valorile noastre cele mai de preț, iar în momentul în care încalci niște valori minimale și Comisia de la Veneția îți atrage atenția că nu le-ai respectat, atunci denotă că ai probleme la nivel politic.

În continuarea subiectului, credeți că această Comisie de la Veneția s-a transformat în inamicul nr.1 al României?

În niciun caz, Comisia de la Veneția are un rol mai mult decât pozitiv la nivelul tuturor statelor membre. Însă, faptul că ajungi într-o perioadă atât de scurtă de două ori la Comisia de la Veneția, pe două chestiuni diferite, arată o problemă politică la nivelul țării noastre, dar asta nu înseamnă că este inamicul nostru, ci doar că-și face rolul consultativ, care, evident vine chiar sub o formă ajutătoare.

Ce ar trebui să știe publicul larg despre această instituție?

Deși am dezbătut amănunțit adineauri acest subiect, pe scurt, publicul larg trebuie să înțeleagă că această Comisie de la Veneția este un organism consultativ al Consiliului Europei, de asemenea trebuie înțeles și rolul Consiliului Europei și, am spus că este un organism internațional din care și noi facem parte și practic, își propune să asigure statelor membre, un nivel minim de protecție pe 3 domenii, adică, statele membre se obligă singure în cadrul consiliului să respecte acest nivel de protecție pe cele 3 domenii amintite mai devreme. Astfel, Comisia de la Veneția, ca organ consultativ al Consiliului Europei, în cazul în care, intervin aspecte legislative de ordin intern la nivelul statelor membre, ce vizează unul dintre cele trei deziderate ale consiliului, va oferi opinii, rapoarte, recomandări, care nu sunt obligatorii, dar care pot genera anumite sancțiuni.

Iar nu în ultimul rând, cum privesc specialiștii în drept rolul Comisiei de la Veneția?

Specialiștii privesc acest rol ca fiind unul de mare importanță, deloc de neglijat, dar, care, nu este în niciun caz instanță pentru statul român. Totodată, precizez că specialiștii sunt de părere că modificări legislative pe subiecte atât de sensibile cum sunt cele vizate de legile justiției, nu se pot face la pachet, fără consens politic și fără sprijinul celor care lucrează în acest domeniu, iar opinia preliminară a Comisiei de la Venetia vine tocmai în sprijinul acestei idei

 

Editiadedimineata.ro

Vlad-Cristian Soare, în prezent este avocat titular în cadrul „Soare Legal” si colaborator al Facultatii de Drept-Universitatea din Bucuresti, catedra de Drept constituțional și Instituții politice.

Născut în 1989, în București, acesta a urmat atât Facultatea de Drept, UB, cât și Facultatea de Regie și Televiziune (Universitatea Media). De asemenea, a urmat diverse cursuri și atestate, printre care se numără: Modulul I de Psihopedagogie, Institutul Diplomatic Român-Diplomație și politică externă, Institutul European Român- Curs „Afaceri Europene și Cooperare în Justiție Europeană”, Modulul II de Psihopedagogie, Atestat în informatică, Oracle Academy- award of achievement date base programming etc.

Deși este la o vârstă nu prea înaintată, tânărul avocat se poate mândri cu diverse conferințe, cum ar fi Coferința „Între avocatură și magistratură” din cadrul Universității din București sau Conferința Internațională a Doctoranzilor în Drept, cu articole juridice și numeroase interviuri, dar și cu diverse funcții pe care le-a ocupat în trecut, precum cea de „Președinte al Consiliului Municipal București”.

Editiadedimineata.ro

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.