15 aprilie 2024, 19:58

Femeile care locuiesc în zone cu acces la alimente ultraprocesate au risc dublu de mortalitate din cauza cancerului mamar

femeile care trăiesc în așa-numite „deșerturi” și „mlaștini” alimentare au risc mai crescut de deces din cauza cancerului de sân apărut post menopauză. Studiul inițial a fost publicat în mai 2023 în JAMA Oncology.

Riscul de mortalitate cauzată de cancerul mamar apărut post menopauză a fost cu 53% mai mare în zonele cu scor ridicat de deșert alimentar și de peste două ori mai mari în cele cu scor ridicat de mlaștină alimentară.

  • Deșert Alimentar (Food Desert): se referă la o zonă geografică, urbană sau rurală, unde accesul la alimente proaspete, sănătoase și economice, precum fructe și legume, este limitat sau inexistent. Mai exact, lipsesc supermarket-urile, piețele de fermieri sau alte surse de alimente sănătoase la o distanță accesibilă pentru locuitori. Deșerturile alimentare sunt adesea asociate cu zonele cu venituri mai scăzute, unde magazinele de tip fast-food sau magazinele cu produse alimentare procesate și ultraprocesate sunt mai frecvente decât cele care oferă opțiuni sănătoase.
  • Mlaștină Alimentară (Food Swamp): descrie o zonă unde alimentele nesănătoase (de ex., fast-food-uri, gustări, alimente ultraprocesate și băuturi îndulcite) sunt mai abundente și mai accesibile decât alimentele sănătoase. În aceste zone, chiar dacă există acces la alimente sănătoase, faptul că predomină opțiunile nesănătoase poate înclina balanța către un consum mai mare de alimente nesănătoase, cu densitate calorică mare și sărace în nutrienți, contribuind astfel la multiple probleme de sănătate (obezitate, boli cronice și așa mai departe).

Dincolo de implicațiile evidente la nivel individual – importanța stilului de viață sănătos, inclusiv a alimentației, în prevenirea bolilor și menținerea stării de bine, rezultatele aduc încă un argument pentru factorii de risc modificabili la care sunt expuși oamenii zilnic, dar pe care nu îi pot schimba / necesită un efort mult prea mare la nivel individual – este rolul autorităților să ia în considerare sănătatea populației atunci când dezvoltă planurile unei comunități, să supravegheze ecosistemul alimentar și nu numai.

Experții de la Universitatea Augusta din Georgia au subliniat că, în conformitate cu rezultatele studiului, deși majoritatea studiilor până acum s-au axat pe deșerturile alimentare, iar ambele medii favorizează stilul de viață nesănătos, mlaștinile alimentare sunt mult mai nocive pentru sănătate, scrie raportuldegarda.ro.

A fost efectuată o analiză ecologică transversală, combinând datele despre mortalitatea cauzată de cancerul mamar post-menopauză din perioada 2010-2020 de la CDC (Center for Disease Control) cu datele din 2012-2020 din Atlasul Mediului Alimentar al SUA.

  • Mlaștinile alimentare au fost cuantificate prin raportul dintre fast-food-uri și magazine mixte (convenience stores), față de magazinele alimentare și piețele de fermieri.
  • Deșerturile alimentare au fost definite prin proximitatea rezidenților față de magazinele alimentare – mai mult de 1,6 km în zona urbană și mai mult de 16 km în zona rurală – și venitul gospodăriilor în raport cu pragul de sărăcie federal.

Zonele cu rate ridicate de mortalitate prin cancer de sân au avut, de asemenea, rate de sărăcie, obezitate la adulți și diabet mai ridicate, în comparație cu zonele cu rate scăzute de mortalitate.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol