Este cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani. Podul suspendat de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, va fi inaugurat astăzi. Podul va lega porturile de la Marea Neagră și Delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport, mai amplă. Contribuția UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
La ceremonie participă preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, dar şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.
Fără taxe de pod 5 ani
Ulterior, circulaţia va fi deschisă pe pod. În primii 5 ani nu se plătește taxă de trecere, după cum a precizat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu.
Lungimea totală a podului este de 1.974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei, iar podul are 3 deschideri.
Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km, şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.
Podul conţine aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone.
Valoarea actualizată a proiectului depăşeşte 2,5 miliarde de lei, aceasta fiind cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani.
Cu ochii pe beneficii
Ideea realizării acestui pod, materializată după zeci de ani de așteptări, vine cu o serie de beneficii importante. Primarul Brăilei speră în dezvoltarea fără precedent a infrastructurii rutiere și locuri de muncă pentru numeroși brăileni. Pe termen lung, se speră într-o mult mai intensă activitate în Zona Liberă, care deja începe să ia avânt printr-o serie de investiții.
De zeci de ani de zile, brăilenii și-au dorit un pod care să facă legătura cu Tulcea și cu Delta Dunării. Iată că după foarte mulți ani, visul celor din zonă se transformă în realitate.
”Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea Dobrogei prin asigurarea unei legături moderne cu coridorul de conectivitate naţional 3 (Bucureşti-Moldova), precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit pentru traficul internaţional către Bulgaria şi Turcia. Noua legătură va reduce timpul de călătorie, costurile de funcţionare ale vehiculelor şi expunerea populaţiei la poluarea aerului şi a zgomotului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii de-a lungul căilor de acces la Dunăre având ca puncte de trecere în Brăila şi Galaţi”, arată CNAIR.
”Supranumit «Golden Gate» al României, Podul suspendat peste Dunăre a atins noi înălţimi, distanţa dintre cei doi piloni înalţi de 192,64m, cunoscută şi ca deschiderea centrală, este de 1.120,00m. Această minune inginerească a României are o lungime totală de 1.974,00 m”, a mai precizat compania.
Podul va înlocui o cursă cu un feribot lent și nefiabil
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor și va înlocui o cursă cu un feribot lent și nefiabil, care este adesea întreruptă din cauza condițiilor din timpul iernii și a condițiilor meteorologice nefavorabile.
Este de așteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute și să fie deservite zilnic aproximativ 11 400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării. De asemenea, vor fi stimulate mobilitatea și dezvoltarea economică prin călătorii mai rapide și mai sigure, un acces mai ușor al comunităților locale la îngrijirile de sănătate, precum și la serviciile publice și comerciale din întreaga regiune de sud-est a României.
Proiectul va contribui totodată la construirea a 23,4 km de infrastructură de transport precum drumuri, poduri, joncțiuni, treceri la nivel și pasaje superioare care vor răspunde nevoilor populației din regiunile Moldova și Dobrogea.
„Podul de la Brăila, unul dintre cele mai mari și mai sofisticate tehnic din Europa, este un proiect de succes atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Această nouă conexiune de transport va duce la dezvoltarea economică în comunitățile din vecinătate și va avea un impact pozitiv pentru regiunile Dobrogea și Moldova. În plus, podul are o importanță sporită în contextul geopolitic actual, al războiului din Ucraina. Creșterea capacității infrastructurii din regiunea Dunării este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul Uniunii Europene și pentru a asigura transportul mărfurilor care tranzitează România dinspre și înspre Ucraina și Republica Moldova”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.
Inaugurarea este programată pentru ora 11.00.
Podul și unele părți ale drumurilor de acces sunt funcționale de astăzi, în vreme ce construcția restului de drumuri de acces se preconizează că va fi terminată până la finalul anului 2023.
Context
În 2019, Comisia a aprobat finanțarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părți ale țării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esențial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiții în rețeaua de transporturi din România, finanțate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă și de a se îmbunătăți siguranța și conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanțială din această finanțare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării rețelei de infrastructuri în sectorul transporturilor și al energiei. În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol