5 decembrie 2020, 16:48

Ce impact au evenimentele majore asupra vieții noastre și cât de asemănători suntem

Cu toții știm și avem credința că suntem diferiți și avem destine deloc asemănătoare. Dar ce se întâmplă atunci când apar date care arată că noi toți experimentăm lucruri relativ similare? Și mai mult decât atât, că felul în care percepem lucrurile se aseamănă izbitor?

Experiențele noastre psihologice nu se întâmplă în vid. De exemplu, imaginați-vă că viața dumneavoastră ar fi afectată de o traumă. Ești tulburat. Dar apoi întâlnești dragostea vieții tale. Sau îți iei locul de muncă mult dorit. Sau te muți în casa perfectă. Treci prin extaz și te simți deznădăjduit, simultan.

Un singur eveniment nu spune o întreagă poveste

Orice astfel de eveniment are un efect asupra noastră, efecte care se întrepătrund creând o experiență psihologică complexă, în care realizezi că un eveniment singular nu spune întreaga poveste.

Deși cercetările privind impactul psihologic al unor evenimente majore se concentrează frecvent pe categorii singulare, cum ar fi cariera – pierderea locului de muncă spre exemplu – are propriul mecanism care aprofundează detaliile modului în care șomajul afectează psihicul. Dar aceste studii nu explică alte evenimente esențiale ale vieții.

Sursă foto: Facebook

Înțelegerea acestui impact holistic l-a inspirat pe Nick Glozier – profesor la Universitatea din Sydney – să efectueze un studiu cu privire la bunăstarea emoțională și satisfacția vieții a 14.000 de oameni de-a lungul a 16 ani, în timp ce participanții au suferit 18 evenimente comune oareșicum: decese, decepții în viața de familie, schimbări ale locului de muncă, probleme de sănătate și schimbări financiare. Pentru acest studiu, Glozier s-a concentrat pe Australia.

 „Viața noastră este plină și variată și are numeroase lucruri care continuă, dintre care unele sunt devastatoare”, crede Glozier.

„Am încercat să evaluăm o parte din această complexitate”, adaugă acesta.  Studiul său prezintă o privire inedită asupra vieților noastre complicate, țesute – și chiar ne oferă indicii care să ne ajute să prezicem ce se va întâmplă în continuare și cum ne vom simți în final.

Vești bune, vești proaste

Hai să excludem vestea proastă: într-o viață tipică australiană, cele mai profunde cratere emoționale provin din decese, separare conjugală și pierderi financiare majore – iar aceste evenimente negative rămân mult mai mult în mintea australienilor decât evenimentele pozitive.

Participanții au avut în medie patru ani pentru a-și reveni din punct de vedere emoțional după pierderi financiare majore sau șocuri de sănătate și trei ani pentru a se recupera din divorțuri. De menționat este că, în acest caz, „recuperarea” este definită ca timpul pentru a reveni la nivelul anterior de bunăstare. Una dintre cele mai înspăimântătoare catastrofe, moartea unui copil sau a unui soț, are în medie patru ani de recuperare.

Statistici relative

Nathan Kettlewell, coleg postdoctoral la Universitatea de Tehnologie din Sydney, avertizează că aceste statistici de recuperare sunt relative și că unii oameni necesită mai mult timp pentru a se pune din nou pe picioare.

„Este posibil ca aceste măsuri să nu surprindă toate efectele de durată. Este clar că așa ceva devine parte din tine”, spune acesta.

Datele sugerează, de asemenea, că implicațiile emoționale în urma plecării de la ceva ce nu te satisface – de exemplu, de la o relație de căsnicie nefericită – vor fi semnificative și merită evitate dacă nu sunt inevitabile, se arată în studiul publicat de BBC.

Abordare proactivă

Kettlewell sugerează abordarea proactivă a problemelor atunci când este posibil – prevenirea problemelor de sănătate prin exerciții fizice și asistență medicală, evitarea pierderii locului de muncă prin instruire și menținerea căsătoriilor sănătoase prin iubire, respect sau consiliere atunci când e nevoie.

Vestea bună din toate acestea este însă că, pentru majoritatea oamenilor, aceste evenimente sumbre nu apar des (excepție fac problemele de sănătate ale celor dragi, care, în medie, apar la fiecare patru ani și jumătate) , iar evenimentele negative ale participanților tind să nu se acumuleze.  De exemplu, este puțin probabil ca cineva care a fost concediat să experimenteze un dezastru natural sau un divorț.

 „Avem această tendință teribilă de a presupune că orice fel de lucru rău care se întâmplă necesită terapie și consiliere și, de fapt, majoritatea oamenilor trec singuri peste asta”, adaugă Glozier.

Acest lucru este de bun augur pentru traumele induse de pandemie.

„Oamenii sunt, în medie, destul de rezistenți la aceste lucruri”, spune Kettlewell.

„Vom începe să ne simțim mai bine. Ne vom adapta”, explică acesta.

Întrebați-vă, de exemplu, cum v-ați simțit de obicei în ultimul deceniu.

„Nivelul de bunăstare ale oamenilor nu se schimbă atât de mult de-a lungul vieții lor”, spune Glozier.

„Marea majoritate a oamenilor revin la nivelul lor de bunăstare după o perioadă de timp – și, în multe cazuri, doar o perioadă scurtă de timp. Unii oameni sunt destul de ghinioniști, iar alții par să alunece prin viață, chiar și atunci când li se întâmplă lucruri cumplite”, mai spune acesta.

Adaptare hedonică

Termenul pentru acest lucru este „adaptare hedonică”. Datele indică faptul că cele mai mari creșteri ale senzației de bine vin din căsnicie, nașterea unui copil și câștiguri financiare, dar că acele scântei de fericire sunt trecătoare. Căsătoria oferă un impuls emoțional de cel mult un an, deși îmbunătățește satisfacția vieții timp de trei ani.

„Multe dintre lucrurile despre care vorbim de zi cu zi ca fiind extrem de stresante sunt foarte stresante doar pentru perioade foarte, foarte scurte de timp”, spune Glozier. De exemplu, în medie, participanții la studiu au schimbat locurile de muncă sau casele la fiecare patru ani și jumătate.  Dacă ne uităm la schimbările la locul de muncă, acestea au efecte surprinzător de mici asupra bunăstării.

„A fost o surpriză, având în vedere cât de mult stres și anxietate simt oamenii când se gândesc la carieră”, spune Kettlewell.

„Când oamenii își pierd un loc de muncă, deseori primesc unul nou destul de repede”, adaugă acesta.

Toate la timpul lor

Căsătoria, câștigurile financiare, nașterea unui copil vă pot face să vă percepeți viața ca fiind mai satisfăcătoare, dar niciuna nu vă va face să vă simțiți diferit pe termen lung. Studiul spune că avem mult mai mari șanse să ne simțim fericiți dacă ne bucurăm de evenimentele pozitive pe măsură ce acestea apar și urmărind valorile care sunt pe sufletul nostru.

Așa cum au scris autorii studiului, „speranța la fericire în urma unor evenimente pozitive pare greșită”.  Pare că viața este o drumeție plăcută pe un teren plat, nu un roller coaster.

Sursă foto: rfi.ro

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.