Sigur că majoritatea titlurilor care anunță laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru Pace vor începe cu ”Surpriză! Nimeni nu se aștepta la asta”. Probabil că nimeni nu se aștepta ca în anul de grație 2020 Omenirea să discute despre un program alimentar mondial, și să îi sublinieze importanța. Într-un moment în care discutăm despre ținta de zero emisii de carbon (o fata Morgana), lumea, de fapt, are nevoie de programe mondiale alimentare, sub coordonarea Națiunilor Unite.

Alegerea

Așadar, Comitetul norvegian de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace a decis ca premiul pentru 2020 să nu ajungă la vreun om politic, nici la Greta, militanta minoră pentru salvarea planetei, ci la Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (World Food Program).

Motivul

Motivul? ”Pentru eforturile acestuia de combatere a foametei, pentru contribuțiile sale la îmbunătățirea condițiilor pentru instituirea păcii în zonele afectate de conflicte și pentru că a acționat ca forță motrice în eforturile de prevenire a folosirii foametei ca armă în război sau conflicte”.

Ce metafore ne mai trebuie pentru a ne da seama că Omenirea nu se află chiar în cel mai prosper moment al existenței sale, în ciuda aparențelor?

Metafora

”Nu vom atinge niciodată obiectivul de zero foamete până când nu punem capăt războiului și conflictelor armate”, au spus organizatorii. Căci da, foametea și conflictele merg mână în mână.

Urmăriți aici momentul anunțării laureatului pentru 2020, în prezentarea lui Berit Reiss-Andersen, reprezentanta Comitetului norvegian Nobel.

Premierul etiopian Abiy Ahmed a fost laureatul Premiului Nobel pentru Pace în 2019. A primit această distincţie pentru eforturile sale în scopul reconcilierii istorice a ţării sale cu Eritreea, potrivit Institutului Norvegian Nobel.

Istoricul acordării Premiului Nobel pentru Pace

Prima distincţie de acest gen a fost acordată în 1901, în comun, fondatorului Crucii Roşii, Henry Dunant, şi conducătorului mişcării pacifiste de atunci, Frederic Passy.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 100 de ori, printre laureaţi numărându-se persoane, instituţii sau organizaţii internaţionale care au depus eforturi deosebite pentru instaurarea sau restabilirea păcii într-o zonă de conflict.

Când nu a fost acordat

Înalta distincţie nu a fost acordată în 19 situaţii, în timpul celor două războaie mondiale, între 1914-1916 şi 1939-1943, precum şi în anii 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1948, 1955, 1956, 1966, 1967, 1972.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a primit premiul de trei ori şi Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a fost distins de două ori cu acest premiu, numărul celor premiaţi fiind de 107 persoane, din care 17 sunt femei, iar cel al organizaţiilor la 24.

Cifre

Au fost acordate 68 de premii pentru pace unui singur laureat, 30 de premii au fost împărţite de doi laureaţi. De două ori premiile au fost împărţite de trei persoane (1994 – Yasser Arafat, Shimon Peres, Yitzhak Rabin; 2011 – Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee şi Tawakkul Karman), potrivit nobelprize.org.

Trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace se aflau în stare de arest la momentul atribuirii: pacifistul german şi jurnalistul Carl von Ossietzky, politicianul birmanez Aung San Suu Kyi şi activistul chinez Liu Xiaobo.

Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care a avut 17 ani, în anul acordării premiului (2014). Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Pace este Joseph Rotblat, care avea 87 de ani în momentul acordării înaltei distincţii (1995).