Premiul Nobel pentru Fizică 2023 a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier pentru „metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri de lumină pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”, a anunțatAcademia Regală Suedeză de Științe.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru experimentele lor, „care au oferit omenirii noi instrumente de explorare a lumii electronilor din interiorul atomilor și moleculelor”.

„Aceștia au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se deplasează sau își schimbă energia”, a transmis Comitetul Nobel.

În 2022, premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger pentru că au deschis calea pentru o nouă tehnologie bazată pe informația cuantică.

Considerată de unii cea mai importantă dintre ştiinţele naturale, fizica se ocupă cu studiul componentelor fundamentale ale materiei şi cu interacţiunile acestora, încercând să ofere descrieri şi explicaţii ale fenomenelor şi proceselor naturale.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru cruciala sa descoperire a razelor X.

Până în prezent, au fost acordate 116 premii Nobel pentru Fizică. Premiul nu a fost decernat de şase ori: în anii 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi în 1942.

Miercuri, 4 octombrie, va fi anunţat Premiul Nobel pentru Chimie. Joi, 5 octombrie, va fi decernat pentru Nobel pentru literatură, iar vineri, 6 octombrie, va fi oferit Premiu Nobel pentru Pace.

Anunţarea Premiilor Nobel se încheie 9 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, iniţiatorul premiilor Nobel.

---