Cu vechime la fel de mare precum a dinozaurii, unul dintre peștii cei mai rari din lume se ascunde printr-o porțiune a râului Vâlsan, un afluent al Argeșului, din România.

Există de 65 de milioane de ani, dar în doar o  jumătate de secol oamenii erau cât p-aci să contribuie la extincția sa. S-a crezut chiar că a dispărut, cel puțin până de curând.

Descoperirea

Este ceea ce se credea, cel puțin până la sfârșitul lunii octombrie, când, în timp ce monitoriza unele specii de peşti de-a lungul râului Vâlsan, Andrei Togor, un biolog român în vârstă de treizeci de ani a văzut 12 exemplare de asprete, unul dintre cei mai rari pești de pe planetă.

Aspretele, o fosilă vie cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, contemporan cu ultimii dinozauri, este considerat cel mai rar pește din Europa, scrie cotidianul italian La Repubblica.

Istoria peștelui

Istoria acestui animal, care deși trăieşte și a rămas neschimbat pe planetă de milioane de ani, are o nevoie mare de resurse și politici pentru conservarea sa, este destul de recentă.

Cunoscut sub numele științific de Romanichthys valsanicola, aspretele a fost descoperit de-a lungul căilor navigabile românești în 1956, de către un student la biologie. Studiindu-l, experții au învățat să aprecieze caracteristicile extraordinare ale acestui pește, o adevărată „fosilă vie”, care a rămas neschimbat de milioane de ani și care este prezent doar în România.

Se mișcă în principal noaptea, trăiește ascuns sub pietrele râurilor și, până acum câteva zile, se estima că ar mai fi existat doar 10-15 exemplare într-o porțiune mai mică de un kilometru a râului Vâlsan din România.

Există mai multe exemplare decât se credea

Descoperirea recentă a lui Togor, care a văzut doisprezece astfel de pești, lasă de înţeles că în realitate există mai multe exemplare decât se estima până acum: însă chiar dacă numărul ar putea fi mai mare, supraviețuirea speciei rămâne o necunoscută pentru viitor.

La începutul anilor 2.000 se estima că în apele românești ar fi existat peste două sute de exemplare, un număr mic comparativ cu anii 1960, când construcția unor baraje hidroelectrice de-a lungul rețelei fluviale din zona montană a României a bulversat viața liniștită a acestui pește.

De ce a dispărut din anumite locuri

„A dispărut din unele râuri pentru că nu mai era apă, albia râului a rămas aproape uscată și la acea vreme nu exista nicio grijă pentru această specie endemică. Dacă acest animal a devenit atât de rar, este din cauza oamenilor”, spune Togor. Tânărul biolog, pentru care găsirea de noi specimene de asprete a fost „o recompensă uriașă”, face parte dintr-un mic grup de oameni de știință și ambientaliști care desfășoară o serie de campanii pentru a salva viitorul aspretelui.

La campanie participă şi alpinistul și ecologistul Alex Găvan, care a povestit la BBC despre copilăria petrecută de-a lungul Vâlsanului și legendele despre asprete. El, Tagor, biologul Nicolae Crăciun și alții dezvoltă acum un plan pentru salvarea acestui pește preistoric încercând să convingă guvernul să aibă grijă de conservarea acestei specii endemice care luptă astăzi pentru supraviețuire din cauza pierderii biodiversității, fragmentării râului, degradării habitatului, impactul barajelor, deșeurilor ilegale și chiar furtul de nisip și pietriș din albia râului.

Reguli ignorate

Deși aspretele este în pericol de dispariție și este protejat de mai multe legi, activiștii se plâng că regulile sunt prea des ignorate.

„Este inacceptabil, iar echipa mea și cu mine suntem aici pentru a schimba acest lucru”, a declarat Alex Gavan presei locale și pentru BBC. Apărătorii aspretelui cer guvernului român să se angajeze în refacerea ecologică a bazinului râului Vâlsan, să angajeze supraveghetori și să remedieze situaţia înainte de a fi prea târziu, având grijă să reproducă unele exemplare în captivitate. Dacă s-ar întâmpla ceva râului, cum ar fi diverse forme de poluare a mediului, animalul ar dispărea definitiv.

Din acest motiv, activiștii cer ca acești pești, fosile vii și martori ai evoluției, să poată fi protejați prin politici reale de conservare și nu doar pe baza promisiunilor.

Atunci, Alex Găvan a subliniat faptul că habitatul speciei este foarte tare amenințat de furtul de pietriș și bolovani din albia râului, de tăierile ilegale sau legale de păduri din zonă, de depozitarea materialelor de construcții și deșeurilor în albia râului, de lucrări neautorizate și debitul insuficient al apei din cauza amenajărilor hidrotehnice.

Deși aceste probleme au fost aduse în atenția autorităților, nu au fost luate măsuri de protejare a speciei. Astfel, BBC a realizat un material cu titlul „Întors din morți. Cursa pentru salvarea peștelui de 65 de milioane de ani al României”, scrie green-report.ro.

Trebuie protejat

„Trebuie protejat cu cea mai mare importanță”, susține grupul, deoarece, așa cum a spus Togor, „supraviețuirea peștilor este un barometru al sănătăţii planetei noastre. Era aici acum 65 de milioane de ani. Oamenii nu îl pot distruge în doar 50 de ani. Nu este corect”.

Conform unor studii recente, în bazinul Argeşului este prezentă încă o specie endemică (care nu mai trăieşte nicăieri altundeva) de peşti: Cottus transilvaniae. Alături de acestea, în regiune sunt prezente şi alte specii rare şi protejate, precum şi zone şi peisaje naturale deosebite., scrie ziaruldinmuscel.ro.

Fundaţia Eco-Montan 2000 şi Asociaţia Partener pentru Tine (APT) au organizat în data de 23 octombrie 2015 la Ocolul Silvic Muşăteşti conferinţa de presă cu tema ,,Rezultate intermediare în monitorizarea biodiversităţii din Rezervaţia Valea Vâlsanului în cadrul proiectului «Conservarea Biodiversităţii prin Măsuri de Management şi Promovarea Dezvoltării Durabile în Rezervaţia Valea Vâlsanului» co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Despre campanie

La conferinţă au participat reprezentanţi ai instituţiilor judeţene (Consiliul Judeţean, Agenţia de Protecţie a Mediului, Direcţia Silvică), reprezentanţi ai primăriilor din zona Rezervaţiei Valea Vâlsanului precum şi reprezentanţi ai mediului asociativ şi ai mass-media. Discuţiile au vizat două componente: prezentarea campaniei de informare derulată în 6 comunităţi de pe Valea Vâlsanului şi rezultatele intermediare ale procesului de monitorizare a biodiversităţii din Rezervaţia Valea Vâlsanului.

„Am constat în cadrul campaniei disponibilitatea generaţiei tinere de a-şi asuma un comportament proactiv, atitudine pozitivă pentru activităţi de protejare a mediului înconjurător. Am constatat, de asemenea, că existe rezultate pozitive în ceea ce priveşte gradul de poluare al Rezervaţiei spre deosebire de alţi ani – consecinţă, poate, şi a modului integrat de colectare a deşeurilor din judeţul nostru. În schimb, se poate remarca nevoia şi urgenţa realizării unor proiecte şi investiţii care ar contribui în mod esenţial atât la valorificarea Rezervaţiei Valea Vâlsanului din punct de vedere turistic cât şi la acordarea unor „compensaţii morale” comunităţii locale. Este vorba de necesitatea reparării drumului judeţean DJ 703l (în zona Muşăteşti- Brăduleţ) şi a căilor de acces, activităţi hidrologice şi, nu în ultimul rând, proiecte de dezvoltare a infrastructurii de colectare a deşeurilor în zonele de campare şi picnic” – a declarat Sorina Bunescu- reprezentant Asociaţia Partener pentru Tine.

Sursa foto: green-report.ro

---