Explorarea spațială a fost o revoluție pentru omenire și a schimbat pe deplin decursul evoluției tehnologice. Descoperirea spațiului extra terestru a fost mereu o dorință a umanității, care poate fi observată în diferitele scrieri existente de-a lungul anilor. Comunicații, informații, explorare și cunoaștere sunt elementele pe care le avem mereu în vedere atunci când vorbim despre Univers, iar toate acestea nu puteau fi disponibile fără existența și geniul unui român. Este vorba despre Hermann Oberth, sibianul numit părintele astronauticii.

De la cărțile lui Jules Verne, la prima centrifugă

Hermann Oberth s-a născut în Sibiu, la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, pe 25 iunie 1894, într-o familie a unui cunoscut chirurg și a unui bunic poet. Studiile primare și liceale au fost făcute în Sighișoara, iar Facultatea de Medicină o începe în München. În plin război (n.red. Primul Război Mondial), sibianul este trimis pe front și astfel studiile se încheie.

Cu toate că a experiența a fost una nefastă, fiind rănit pe frontul de luptă, după încetarea conflictelor Oberth și-a continuat studiile de medicină la Budapesta, iar în 1919 a început Facultatea de Fizică din Cluj-Napoca. Continuă la München, Gottingen şi Heidelberg, iar în 1925 se întoarce în locurile natale, devenind profesor de matematică și fizică la Gimnaziul Stephan Ludwig Roth din Mediaş, relatează Enciclopediaromaniei.ro.

Ca orice copil pasionat de citit, poveștile autorului francez, Jules Verne dezvoltă imaginația și te poartă către alte realități, pline de descoperiri și aventură. Cu toate acestea, Hermann Oberth nu a fost orice copil, iar acest lucru se observă în contestarea celor scrise de Verne. Fiind pasionat de fizică și matematică, tânărul își nota observațiile în timp ce citea operele, este menționat de Jurnalul.ro.

Printre primele invenții ale lui Oberth se numără o centrifugă, construită în 1908. Cu aceasta a dorit să cerceteze dacă şi cât de mult poate suporta omul condițiile de accelerație mărită. Brațele caruselului erau de 35 metri lungime şi se roteau în jurul unei axe verticale. Forţa centrifugă rezultată trebuia să mărească apăsarea exercitată asupra pasagerilor, aşa cum se întâmplă în momentul pornirii rachetei. Încă la momentul actual, astfel de mecanisme, care nu se deosebesc nici prin construcție, nici prin principiu, sunt folosite pentru antrenarea viitorilor astronauți sau piloți de avioane supersonice.

Primele lucrări despre rachete și spațiu

În timpul studiilor, în ianuarie 1922, Oberth îşi scria prefața la prima lui lucrare, numită Racheta spre spaţiul interplanetar, care cuprinde patru teze: 1. Se pot construi aparate capabile să se ridice deasupra atmosferei terestre; 2. Astfel de mașini vor învinge forța de atracție a pământului; 3. În ele pot călători oameni, fără a fi în pericol; 4. Construcția și folosirea acestor aparate de zbor pot aduce omenirii inclusiv beneficii economice.

Șapte ani mai târziu apare Căi ale zborului interplanetar, văzută ca o lucrare fundamentală în astronautică, fiind și distinsă cu Premiul internaţional pentru ştiinţa zborurilor interplanetare. De asemenea, Oberth a devenit și consilier ştiinţific pentru regizorul Fritz Lang în vederea realizării filmului Femeia din Lună, care a avut un mare succes.

Produsul cercetărilor

În 1930, Oberth obține prima expertiză oficială pentru motorul mic de rachetă – duza conică, iar la puțin timp construiește Reineckendorf, primul rachetodrom din lume.  În perioada 1932-1935, omul de știință construiește mai multe modele de rachete experimentale, pe care le experimentează la Şcoala de Aviaţie din Mediaș, pentru care a obținut aprobare de la Carol al II-lea. Aici proiectează o rachetă cu combustibil solid, pe bază de nitrat de amoniu, aptă de zbor.

După aceste moment, sibianul pleacă din nou în străinătate unde dezvoltă alte lucrări, precum: Cea mai bună separare a agregatelor în trepte (1941) și Oameni în spațiul cosmic (1958).

Hermann Oberth a fost un geniu, căruia îi putem număra peste 95 de soluţii folosite în construcţia rachetelor mari, peste 200 de formule şi relaţii fizico-matematice, dar și circa 100 de idei, concepte şi soluţii de utilizare în domeniul științelor astronauticii.

„Fiecare idee mare are nevoie de un profet, căruia îi revine greaua misiune a iniţiatorului, a celui care deschide drumul recunoaşterii şi realizării acele idei. Şi orice nouă cunoaştere ştiinţifică are nevoie de un dascăl, care în puţine cuvinte, precis, poate formula principiile de bază şi ipotezele, dar să arate şi importanţa acestora şi posibilităţile de utilizare. Profesorul Oberth este pentru tehnica spaţială şi profet, şi inovator. În plus, el n-a avut nevoie de laboratoare costisitoare şi de instalaţii de cercetare care să înghită miliarde. Cu capacitatea sa genială de creaţie, cu uimitorul său spirit inovativ, Oberth a pus bazele unei noi industrii impozante„, declara unul dintre asistenții lui, Wernher von Braun, creatorul rachetei americane Saturn V.

Munca la NASA

După finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial, Hermann Oberth se stabilește pentru o perioadă la Feuht, lângă Nüremberg, iar în 1948 devine consilier în Elveția. Doi ani mai târziu, sibianul se mută cu familia în La Spezia, în urma unui contract încheiat cu Marina italiană. În `53 se reîntoarce la Feuth, unde scrie lucrarea Oamenii în Cosmos.

În 1955, asistenul său, Braun, îl duce pe român în SUA, la Redstone Arsenal din Huntsville, locul unde în momentul de față este Centrul pentru Dezvoltarea Rachetelor Cosmice – NASA. Acolo, lui Oberth i se oferă un loc de muncă, iar în urma unor teste riguroase (n.red. în acea perioadă spionajul era un domeniu des întâlnit și toți se temeau mai ales de străinii care veneau să muncească în alte state), i s-a dat sarcina să elaboreze proiecte pentru viitor, lucru la care românul era foarte bun.

Prima lucrare din cadrul NASA a fost Dezvoltarea tehnicii rachetelor în următorii zece ani, fiind urmată de alte cercetări despre posibilitatea zborurilor până la Lună, lucru petrecut în 1969.

Cinci ani mai târziu, savantul se întoarce în Germania, unde trăiește până în decembrie 1989, însă din păcate moartea s-a a trecut neobservată în România, din cauza revoluției locale.

„Cosmosul a fascinat dintotdeauna oamenii de ştiinţă. Ei au căutat, încă din cele mai vechi timpuri, să iasă din lagărul civilizaţiilor terestre şi să descopere cosmosul larg, care ne include. Herman Oberth este, fără îndoială, pionierul zborului cosmic. Cu rigla şi creionul, el a calculat şi a proiectat rachete care să poată ajunge, efectiv, în spaţiul cosmic, cu oameni la bord. Spiritul tehnic transilvan, după Vuia şi Vlaicu, s-a manifestat, iată, şi în domeniul rachetelor, prin geniul lui Hermann Oberth, savant recunoscut pe plan internaţional, pentru realizările sale excepţionale din domeniul cosmonauticii. Evident că mă bucur că l-am cunoscut, şi pot să vă spun că era şi un interlocutor excepţional, cu un ascuţit simţ al umorului, şi avea cuvinte de laudă despre Sibiu, Sighişoara, Mediaş, Cluj, şi, în general, despre România şi despre oamenii cu care a crescut şi a trăit în Transilvania„, a transmis cosmonautul român, Dumitru Prunariu.

Figura lui  Hermann Oberth nu este însă foarte cunoscută în România, cu toate că este unul dintre cei mai importanți oameni de știință pe care i-am avut vreodată. În semn de respect, la Mediaş, în casa în care a locuit savantul, a fost amenajată Casa memorială Hermann Oberth, iar liceul în care a învățat îi poartă numele.

[Sursă imagine: Povestisasesti.com]

---