În cadrul ceremoniei de semnare a Tratatului de cooperare franco-german, Klaus Iohannis a ținut un discurs cu privire la viitorul Uniunii Europene. La ceremonie participă cancelarul german Angela Merkle, președintele Franței Emmanuel Macron și liderii europeni Donald Tusk și Jean-Claude Juncker.

După semnarea documentului de către Merkel și Macron, Iohannis, care reprezintă România în contextul președinției române a Consiliului UE, a susținut următorul discurs:
„Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene. Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare.

Tratatul de la Élysée semnat de Cancelarul Adenauer și Președintele de Gaulle a pecetluit, la 18 ani după finalul celui de Al Doilea Război Mondial, prietenia celor două țări care fuseseră îndușmănite anterior. Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi.

Renaşterea «spiritului de la Élysée» trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai «spiritul de la Élysée», ci și «spiritul de la Aachen»! În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre.

Ceremonia de astăzi are, aşadar, o semnificație excepţională atât pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin, cât și pentru viitorul Uniunii Europene. Acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice. El reflectă, în egală măsură, expresia sinceră a angajamentului dumneavoastră pentru consolidarea proiectului european.

Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv. Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre.

În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern.

Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens.

În acelaşi timp, «Spiritul de la Aachen» ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, potrivit G4 media.

 Tratatul care este semnat astăzi la Aachen vine să întărească legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile.