La data de 7 octombrie 2023, Hamas a lansat un atac de o atrocitate fără seamăn din Fâșia Gaza în sudul Israelului, atac precedat de un asalt cu rachete, care a luat prin surprindere forțele de securitate israeliene.

Acest atac, care a avut loc în timpul unei sărbători evreiești importante, s-a soldat cu victime în rândul civililor și a escaladat într-o declarație oficială de război a Israelului, iar Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat bombardamente intense în Fâșia Gaza, o zonă dens populată.

Atacul a fost susținut în mod deschis de Rusia și de Iran, aliatul Rusiei. Legăturile strânse dintre Rusia și Hamas sunt bine documentate, însă nu există vreo legătură directă confirmată între Rusia și recentul atac terorist.

Rusia seamănă discordie

Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului avertizează că Kremlinul exploatează atacul HAMAS asupra Israelului pentru a promova ideea că sprijinul pentru Ucraina din partea Statelor Unite și a Occidentului se diminuează.

Această idee se bazează pe mesajul că Occidentul neglijează Ucraina în favoarea conflictelor din Orientul Mijlociu. Potrivit Detector Media, aceste eforturi urmăresc să afecteze moralul societății ucrainene, să influențeze publicul intern prin promovarea ideii de victorie iminentă a Rusiei, datorită concentrării Occidentului pe Orientul Mijlociu și să-i convingă pe europenii și americanii de rând să reducă semnificativ sau să înceteze sprijinul militar pentru Ucraina.

Pe ce mizează propaganda rusă?

Pentru a-și atinge obiectivele, propaganda rusă s-a concentrat pe câteva subiecte. Mai întâi, atribuie Statelor Unite vina pentru escaladarea conflictului, etichetând evenimentele drept un eșec al politicii americane din Orientul Mijlociu.

În plus, propaganda rusă sugerează că Israelul a inițiat războiul pentru a rezolva o criză politică internă. Mai mult, în mod cinic, echivalează atât acțiunile HAMAS, cât și pe ale Israelului cu terorismul, la începutul conflictului.

Ucraina e de vină. Ucraina este afectată indirect de mesajele care urmăresc să semene îndoială cu privire la sprijinul occidental în fața agresiunii ruse. Aceste relatări sugerează că Occidentul dă prioritate Israelului, având ca efect pentru Kiev un eventual deficit de muniție, subminând astfel moralul ucrainenilor.

Relatări similare au apărut în Polonia și Ucraina, cu proteste și apeluri împotriva ajutorului acordat Israelului, și care vizau de asemenea discreditarea partenerilor occidentali pentru presupusa oprire a asistenței acordate Ucrainei.

Negociere (ne)reușită.

Pe de altă parte, un mesaj conflictual sugerează că luptătorii HAMAS sunt echipați cu arme provenite din Ucraina. Potrivit acestei versiuni, presupusul interes al Ucrainei pare mai concentrat pe celălalt conflict, datorită potențialului câștig financiar sau corupției.

Unul din modurile în care Ucraina ar fi livrat arme occidentale ar fi fost printr-un coridor de cereale. Aceste acuzații au apărut deja în Europa Centrală și de Est .

După cum au raportat partenerii noștri, această relatare a fost difuzată de conturi pro-ruse, ceea ce indică un potențial efort coordonat de dezinformare menit să păteze imaginea Ucrainei în favoarea Kremlinului.

În plus, nu există dovezi concrete care să susțină aceste acuzații. Potrivit autorităților ucrainene, serviciile speciale rusești au furnizat reprezentanților HAMAS arme occidentale obținute în cursul luptelor. Pe de altă parte, reportajele mass-mediei americane sugerează că Iranul a furnizat armament teroriștilor.

Consecințe globale de amploare

Așteptarea legată de războiul Israel – Hamas este că nu o să se încheie curând și că va avea consecințe globale de amploare. Conflictul va afecta economia mondială, relațiile regionale, piața petrolului și securitatea națională a tuturor.

Acest context deschide oportunități nelimitate pentru personajele care gestionează dezinformarea, care pot fi exploatate în săptămânile și lunile următoare. Ținând cont de acest fapt, iată câteva idei și sugestii atunci când relatați știrile despre Orientul Mijlociu.

Urmăriți modul în care politicienii, personalitățile publice și formatorii de opinie reacționează la război. Sunt părtinitori? Sunt interesați cu adevărat de Hamas și Israel, sau folosesc acest conflict numai pentru a amplifica propaganda legată de Ucraina și Rusia?

Europa se așteaptă la mai mulți refugiați. Fiți sceptici cu privire la orice comparație între cei care provin din zone de război diferite.

Guvernele ar putea fi criticate pentru că i-au tratat pe ucraineni mai bine decât pe solicitanții de azil din Orientul Mijlociu. Există vreun fundament pentru astfel de afirmații, sau pur și simplu acestea au ca scop demonizarea ucrainenilor?

Înapoi la elementele fundamentale

Pe rețelele de socializare au apărut numeroase exemple de fotografii și videoclipuri trucate. De data aceasta, cu ceva în plus – multe sunt generate de inteligența artificială, cum ar fi acest exemplu de la Factcheck.bg. Fiți vigilenți, mai ales dacă citiți relatări de la reporterii pe teren care să vă ajute să înțelegeți mai bine situația din Gaza.

Nu vă bazați pe platformele de socializare să pună în evidență conținutul fals. Demagog ne amintește că nu sunt prea pricepute la asta.

---