În 2022, giganti big-tech precum Google, Meta, Microsoft și TikTok, au semnat Codul de bune practici al UE privind dezinformarea. Codul va deveni aplicabil în temeiul Pachetului legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), care a intrat în vigoare anul trecut și va fi implementat pe deplin din februarie anul acesta.

Codul de practică privind dezinformarea din 2022 a fost rezultatul unor negocieri lungi și complicate care au produs un compromis acceptabil atât pentru cele mai mari companii de tehnologie din lume, cât și pentru cele mai active organizații ale societății civile împotriva dezinformării și drepturilor digitale, precum și pentru mulți alți actori relevanți.

A fost, de asemenea, gestionat de Comisia Europeană. A avut tot ceea ce lipsea autoreglementării anterioare: măsuri detaliate, metrici concrete și o echipă permanentă pentru a menține colaborarea. Mai important, a fost conceput de la început să devină un Cod oficial de conduită privind reducerea riscului în cadrul DSA (Digital Services Act).

O evaluare realizată de către asociația europeană a organizațiilor de fact-checking (EFCSN) a evidențiat carențe majore în aplicarea codului de către platformele online în ultimele 18 luni, scrie techpolicy.press.

Companiile big-tech nu au reușit să implementeze nici măcar măsurile pe care s-au oferit voluntar să le aplice. În unele cazuri, precum cel al TikTok, au existat acțiuni reale, dar cu impact extrem de limitat, iar promisiunea de a asigura verificarea veridicității materialelor online s-a rezumat la verificarea a doar 15 videoclipuri pe parcursul a șase luni, în unele dintre statele UE.

În contextul apropiatelor alegeri parlamentare europene, marii jucători big-tech trebuie să acționeze rapid pentru a se conforma DSA.

Conform pachetului legislativ, aceste companii sunt obligate să evalueze riscul de răspândire a știrilor false pe platformele lor, să oprească amplificarea conținutului dăunător și să treacă periodic prin evaluări externe care să măsoare eficiența acțiunilor de combatere a dezinformării.

Pe măsură ce intrăm în 2024, un an în care vor avea loc alegeri în UE și dincolo de acestea, multe dintre acele platforme se pregătesc, probabil, să implementeze noi măsuri împotriva dezinformării și manipulării, iar unele dintre ele se spune că „explorează” modalități de a împuternici utilizatorii lor cu informații și context suplimentare atunci când se confruntă cu dezinformare în serviciile lor. Cu toate acestea, cetățenii UE nu beneficiază de luxul de a mai avea încă 18 luni de inactivitate și discuții, nici cei însărcinați cu reglementarea nu ar trebui să treacă cu vederea cel mai mare sector industrial de pe planetă dacă nu sunt dispuși să respecte legile UE privind protejarea utilizatorilor lor de minciuni și manipulare.