13 septembrie 2022, 20:54

Materialul genetic și stresul, printre cauzele depresiei. Cum menținem echilibrul psihic

Efectele psihologice ale pandemiei au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei, cu 25% doar în primul an de pandemie și probabil, mult mai mare în prezent.

Creșterea numărului cazurilor de anxietate și depresie este confirmată și de medicul psihiatru Roxana Mischianu, invitată la emisiunea ”Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, de la Radio România Actualități.

Mai mult, medicul spune că persoanele care erau deja pe tratament înaintea pandemiei au cunoscut o exacerbare a problemelor.

Situația s-a schimbat de la începutul anului 2022, pentru că, pe fondul scăderii numărului de cazuri de COVID-19,  oamenii au avut mai mult curaj să se prezinte la doctor.

Cert este că pandemia a afectat starea psihică a unor pacienți, care au dezvoltat stări anxioase sau depresive.

Patologie psihiatrică post-infecție cu COVID-19

“Eu pot împărți în două categorii pacienții care s-au adresat cabinetului. Prima este cea a pacienților care erau afectați, aveau o tulburare psihică sau mai avuseseră tulburări nervoase de-a lungul vieții și care s-au acutizat în timpul internării și post-internare. A doua categorie, mai inedită, este cea a persoanelor la care a debutat patologia psihiatrică post-infecție cu COVID-19. Din literatura de specialiate la care am avut acces, se pare că există și o afectare cerebrală a virusului, peste care a venit și proasta informare pe care au avut-o cetățenii, care au crezut că mor dacă se îmbolnăvesc, prin urmare gradul de anxietate a fost foarte mare”, a spus medicul psihiatru Roxana Mischianu,  la emisiunea ”Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

Din punctul de vedere al specialistului în politici de sănătate publică Ioana Stâncel, lipsa accesului la serviciile medicale pe perioada pandemiei a dus la o sub-raportare a cazurilor de depresie la nivel național. “Apreciez că este o subdiagnosticare, dar si o subraportare a  numărului de îmbolnăviri din cauza accesului scăzut la servicii în perioada pandemiei, iar la această situație s-au adăugat anxietatea și tulburările depresive generate tocmai de boala COVID-19 și de lipsa accesului la servicii medicale“.

Partea bună este că  o depresie sau o anxietate tranzitorie, care  nu s-a cronicizat, durează șase luni, maxim un an de zile, spune medicul psihiatru.

Tulburarea post-traumatică de stres, pe fondul războiului din Ucraina

Pe lângă problemele aduse de pandemie asupra sănătății mintale, trauma invaziei ruse asupra Ucrainei readuce în discuție tulburarea post-traumatică de stres, care poate avea efecte negative pe termen lung asupra psihicului persoanelor vulnerabile.

“Este dramatic. Nu cred că se poate face ceva consistent  în timpul conflictului pentru că suferința este enormă și emoția este foarte puternică și molipsitoare. De altfel,  există o tulburare care apare în timpul conflictelor armate, a fost descrisă pentru prima data în timpul războiului din Vietnam și care se numește tulburare post-traumatică de stres și tocmai asta evaluează – daunele pe care le fac ororile războiului asupra sufletului și minții oamenilor.  În cazul participării la dezastre, oamenii dezvoltă această  patologie post-traumatică de stres, care este exlusiv emoțional, unii pot rămâne traumatizați, iar această tulburare se poate croniciza”,subliniază medicul psihiatru.

Un alt risc este ca aceste persoane care dezvoltă sindromul de stres post-traumatic să devină violente și să se nu se poată adapta la noua societate, atrage atenția Ioana Stâncel, specialist în politici de sănătate publică și medical intelligence.

“Persoanele expuse acestui sindrom de stres post-traumatic pot dezvolta ulterior patologii comportamentale care pot pune probleme de sănătate mintală și probleme societale privind comportamentul, adaptabilitatea la societate, la un mediu nou, sau chiar violența în familie, în grupul societal. S-au observat aceste fenomene la soldații întorși din războaie. Aici trebuie să fim pregătiți ca societate să atenuăm aceste fenomene, posibilitatea apariției lor, să asigurăm suport persoanelor pentru a nu deveni o problemă pentru societate”.

Materialul genetic și stresul, printre cauzele depresiei

Medicul psihiatru Roxana Mischianu spune că este posibil ca persoanele care dezvoltă tulburări psihice să aibă o vulnerabilitate genetică.

“Suntem extrem de vulnerabili și fecare are vulnerabilitățile lui cu care se naște. Iar cei care dezvoltă ulterior în viață tulburări psihice se pare că au o vulnerabilitate genetică care începe să se manifeste din diverse motive, la diverse vârste. Materialul genetic e foarte important și de asemenea, stresul”. 

Depresia de doliu

Există și alte forme de depresie, cum ar fi cea de doliu, care se poate trata într-o strânsă colaborare cu psihologul.

“În  cazul depresiei de doliu, puteți apela la un psiholog, sunt oameni care se ocupă de această patologie care poate apărea în urma pierderii unor persoane iubite.  Medicamentele nu rezolvă problema, ci reduc niște simptome somatice, dar conflictele interioare, în urma cărora apar aceste stări depresive post-decese sau post-despărțiri,  se rezolvă împreună cu psihologul, într-o colaborare strânsă se poate ajunge la lumină“, spune medicul Mischianu.

Cum menținem echilibrul psihic

Într-o societate din ce în ce mai agresivă, cu multe îngrijorări legate de traiul zilnic, menținerea unui echilibru psihic devine o problemă greu de controlat.

Există, însă, câteva metode la îndemână prin care putem trăi în echilibru.

“Sunt foarte puține metode prin care îți poți scădea nivelul de îngrijorare. Una dintre posibilitățile de a depăși aceste stări de îngrijorare este să te autovalorizezi  mai bine, să-ți dai mai multă atenție, să te iubești mai mult, să gasesti tot felul de posibilități de a-ți folosi timpul în mod util, astfel încât  să te îndepărtezi de subiectele de îngrijorare”, ne sfătuiește medicul psihiatru Roxana Mischianu.

Anxietatea și depresia sunt tulburări care scad imunitatea

Si, foarte important, este să trăim în prezent și să ne facem planuri pe termen scurt, eventual, de la o zi la alta.

“Pe noi, ne îngrijorează întotdeauna viitorul. În aceste condiții, sfatul meu este să ne gândim la prezent. Ca urmare, putem să ne facem planuri de la o zi la alta, astfel încât să ne bucurăm de ce avem. A venit primăvara, să ne plimbăm în aer liber cu prietenii, cu animalele de companie. Eu sfătuiesc pe toată lumea să nu se mai gândească la viitor, pentru că viitorul este incert. În acest scop, să nu mai asculte tot timpul știri false, aruncate în spațiul public de diversi și care au menirea să te neliniștească. Putem asculta muzică sau o emisiune mai liniștită astfel încât să nu ajungem în pragul acesta de anxietate,  pentru că nu servește la nimic. Mai mult, poate că nu știți, dar anixetatea și depresia sunt tulburări  care, aparent nu dor, dar scad imunitatea”.

Și specialistul în sănătate publică, Ioana Stâncel avertizează asupra pericolelor depresiei și anxietății pe termen lung.

“Acestea scad imunitatea pe termen scurt, favorizând aceste boli infecțioase, dar scad imunitatea și pe termen lung, creând posibilitatea apariției unor boli mult mai grave, degenerative”.

De stările depresive sau anxioase ne pot salva doar persoanele specializate, cum ar fi psihologul, psihoterapeutul, sau medicul psihiatru, cu un tratament adecvat.

Fiecare dintre noi are un mic cimitir în suflet

“În psihiatrie, suferința profundă e acceptată ca trăire normală. Există și trăire normală, există și manifestare patologică o perioadă de timp destul de limitată – așa-zisul bocet. Este un reflex aproape firesc al fiecăruia care trece printr-o pierdere foarte mare. După starea de boceală, există mai multe stări prin care trece o persoană, dintre care ultima etapă este resemnarea. Această resemnare poate să nu apară de-a lungul timpului, din cauza unor scheme cognitive, disfuncționale, care te impiedică să accepti ce ți s-a întâmplat. Acel capăt de ață de care trebuie să te agăți este tot psihologul sau psihoterapeutul care te pot ajuta și susține emoțional ca să ajungi la resemnarea respectivă pe care o căutăm cu toții. Fiecare avem un mic cimitir în sufletul nostru, dar dacă am știut cum să ne despărțim de persoanele respective, până la urmă îl purtăm cu noi, dar nu ne rănește”.

În general, despresia pleacă și din dependența de trecut, de aceea trebuie să avem puterea de a ne despărți de trecut și de a ne face planuri ancorate în realitate.

În plus, nevoia de unitate este esențială.

“Nu ni se oferă numai războaie sau pandemii, ci și momente frumoase. În toți acești ani, oamenii s-au izbit, s-au oglindit cu vulnerabilitatea lor. Suntem extrem de vulnerabili și singura modalitate de a ne diminua această anxietate dată de vulnerabilitatea noastră este să fim uniți. Unirea face puterea. Aceasta unire e destul de greu de obținut. Pe mine m-a impresionat profund reacția românilor când au venit refugiații în România. Un exemplu de maximă omenie și de ce potențial are acest popor“, spune Mischianu.

Cum ajutăm persoanele depresive

Persoanele cu tulburări depresive sau anxioase au nevoie de înțelegere și suport.

“Este destul de dificil de ajutat persoanele depresive. Cuvântul este suport – să fii suportiv, neconflictual, să nu îi certăm, să nu îi criticăm, să nu le facem observație. Ironia nu funcționează la depresiv, atunci când faci o glumă despre el, se sime atacat și se închide și mai mult. Să fii răbdător cu el, să fii blând și să îl ajuți să-și urmeze tratamentul. Depresivul nu este întotdeauna tăcut și plânge într-un colț, mai sunt și arțăgoși și critici, persoane  cărora nu le convine nimic. Putem să îi ajutăm cu iubire și suport“.

În plus, răbdarea și timpul sunt esențiale atunci când vrem să ajutăm.

“Cu răbdare îi putem ajuta. Timpul este artizanul vindecării și echilibrării“, a conchis Ioana Stâncel.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 28/29 martie 2022 poate fi urmărită aici:

Sursa foto: pixabay.com


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol