În această sâmbătă românii au ca obicei pomenirea celor trecuți în neființă. Gospodinele pregătesc bucate care sunt apoi împărțite, întru pomenirea morților. În această zi se săvârșește Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți și cei adormiți, un obicei pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numeşte „folositor şi plăcut lui Dumnezeu”. 

În popor, Moșii de iarnă mai sunt numiți și „Moșii cei mari” sau „Pomenirea Morților”, iar pentru ca pomana să fie bine primită de Dumnezeu și de cei adormiți, credincioșii trebuie să respecte o serie de tradiții legate de această sărbătoare.

Moșii de iarnă sunt sărbătoriți, în fiecare an, în sâmbăta de dinaintea duminicii „Înfricoșătoarei Judecăți”, cunoscută în popor și „Lăsata secului de carne”. Biserica îi pomenește astăzi pe cei care nu au avut parte de slujbe rânduite de înmormântare, dar și pe cei care au murit fără să fie împărtășiți, fără lumânare sau fără să se pocăiască pentru păcatele lor.

În popor se spune că astăzi sufletele celor adormiți vin pe pământ pentru a se hrăni din aburii mâncărurilor pe care rudele le împart în cinstea lor, iar credincioșii dau de pomană mâncare și băutură pentru ca spiritele să îi ocolească, potrivit stirilekanald.ro.

Citește și: Moșii de iarnă, pomenirea morților. De ce gătesc gospodinele piftie, plăcinte și sarmale

Tradiția spune că astăzi nu este bine să lucrezi, să speli sau să coși. Totodată, se spune că cine nu respectă aceste datini va ajunge să tremure ca piftia sau că va înnebuni.

Credincioșii au ca obicei să împartă de Sâmbăta Morților piftie sau sarmale, plăcinte, vin, colaci, colivă, dulciuri, fructe, flori și lumânări aprinse. Pomană mai poate însemna și orice gest de binefacere sau milostenie pentru cei aflați în nevoie, întru pomenirea celor adormiți.

Sursă Foto: kfetele.ro