10 octombrie 2024, 21:08

Muzeul Ororilor Comunismului va fi înființat la Palatul Parlamentului. Un istoric prezintă semnificația locației alese de parlamentari

Camera Deputaților a votat legea privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România. Muzeul își propune să prezinte „realitățile vieții social-economice și culturale” din perioada comunistă. Muzeul va avea sediul într-un spațiu „adecvat” din Palatul Parlamentului.

Obiectivele Muzeului Ororilor Comunismului în România

Muzeul are ca obiectiv prezentarea realităţilor vieţii social – economice şi culturale din România în perioada 1945-1989, cu scopul informării corecte a publicului asupra abuzurilor, crimelor, torturilor asupra oponenţilor regimului comunist. Muzeul are ca scop colectarea, studierea, colecţionarea, conservarea, etalarea şi punerea în valoare a pieselor ce alcătuiesc patrimoniul muzeului. Patrimoniul Muzeului se contituie din colecţii de piese şi documente realizate în colaborare cu Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, precum şi în colaborare cu alte instituţii publice, din piese provenind din transferuri, donaţii şi achiziţii, conform legii”, prevede legea, potrivit Hotnews.

cezar buiumaci

Cezar Buiumaci

Este poziția muzeului potrivită?

Istoricul Cezar Buiumaci, muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București, a explicat pentru editiadedimineata.ro care sunt motivele pentru care România are nevoie de o astfel de instituție și care este semnificația locației alese de parlamentari. „La 30 de ani de la prăbușirea regimului comunist în România, a fost făcut primul pas în înființarea muzeului care să prezinte ororile și crimele pe care acest regim, impus în Romania cu ajutorul Armatei Roșii, le-a făcut prin confiscarea proprietății și eliminarea elitelor, acțiuni care au urmări până în prezent. Era demult necesar, asa cum era necesară o lege a lustrației. Și unde altundeva ar fi mai mai potrivit să fie găzduit decât în Casa Republicii, simbolul grandomaniei extreme a lui Nicolae Ceaușescu, o clădire pentru care au dispărut de pe fața Bucureștilor mai multe cartiere, cumulând o suprafață comparabilă cu a Veneției. Au disparut atunci biserici și sinagogi, monumente de arhitectură, dar și un stil de viață patriarhal tipic pentru Capitala României.”, a comentat istoricul.

Surse colaj cover foto: Libertatea, b360.ro, Ziarul Financiar


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE