Septembrie rimează cu școală, pentru majoritatea țărilor europene, iar în unele noul an școlar începe chiar în prima zi a lunii. Data nu este unitară la nivel european, sunt state în care copiii s-au prezentat la cursuri chiar de la finele lui august, cum ar fi cei din Germania, Irlanda de Nord sau Scoția.

Nimic nu mai e ca înainte

La 1 septembrie a fost rândul Franței (care înregistrează, în ultima perioadă, un număr îngrijorător de mare de îmbolnăviri de COVID-19) și Belgia.

Condițiile desfășurării cursurilor nu mai sunt, însă, deloc ca înainte de pandemia de coronavirus, potrivit journaldemontreal.com.

În Italia, guvernul a promis o revenire la școală în deplină siguranță, în timp ce începerea școlii, prevăzută pentru 14 septembrie, suscită preocupare intensă. Un întreg evantai de măsuri este prevăzut: distanțare fizică, purtarea măștii, orar decalat, rotație la cantină.

Guvernul a achiziționat 2,5 milioane de bănci cu forme speciale pentru a garanta buna distanțare fizică pentru cei 8,3 milioane de elevi.

Mai puțini copii în clase, măști, ore mai scurte

Ca şi în Grecia, Serbia sau Bosnia-Herţegovina, clasele au mai puţini copii, măştile sunt obligatorii pentru cei mai mari de 11-12 ani, iar orele sunt mai scurte. Autorităţile încearcă astfel să împiedice formarea unor focare de epidemie în instituţiile de învăţământ.

În Grecia, autoritățile au amânat deschiderea anului școlar cu o săptămână, pentru data de 14 septembrie, din cauza unei creșteri a numărului de infectări cu SARS-CoV-2, mai ales în Atena și unele insule.

Profesorii și grijile lor

În Franţa sunt 12,4 milioane de elevi. Profesorii poartă, la rândul lor, măşti de protecţie. Copiii nu vor scăpa de acestea nici în pauze sau în timpul activităţilor în aer liber. În schimb, în recreaţii şi în spaţiile închise nu va mai fi obligatorie distanţarea.

Unele cadre didactice susțin că există încă semne de întrebare privind organizarea cantinelor sau a orelor de recreere.

În unele ţări, cum ar fi Grecia, unde şcoala începe lunea viitoare, elevii vor ieşi în pauze pe rând, astfel încât să nu se aglomereze curţile.

E foarte mare nevoie

Un alt motiv de îngrijorare este modul în care se vor readapta la universul şcolar copiii care s-au desprins complet de acesta în perioada de izolare.

Ca şi în Franţa, după două luni de restricţii, din martie până în mai, în Belgia şi în alte ţări s-au întors în clase numai cei de la nivelurile considerate prioritare.

Belgia a menţinut data de 1 septembrie pentru începutul anului şcolar. Şefa guvernului, Sophie Wilmes, a apreciat că reluarea unei vieţi şcolare normale sau cât mai normale posibil este esenţială pentru copii.

De aceeaşi părere este şi guvernul britanic: săptămâna aceasta începe şcoala şi în Anglia şi Ţara Galilor.

Creșteri ale numărului de cazuri

În rândul celor 11,5 milioane de belgieni, rata mortalităţii asociate COVID-19 este printre cele mai ridicate dn lume. Până la 1 octombrie, se va menţine obligaţia de a limita contactele apropiate – la distanţă sub 1,5 m fără mască – din afara familiei la cinci persoane.

În Spania, şcolile îşi deschid porţile eşalonat, în perioada 4-15 septembrie, iar purtarea măştii va fi obligatorie în permanenţă de la vârsta de şase ani.

Purtătorul de cuvânt guvernamental din Franța, Gabriel Attal, a declarat că, în cazul în care o școală sau o clasă trebuie să se închidă din cauza unei contaminări cu noul coronavirus, pentru părinții copiilor din acele clase va fi posibilă acordarea concediului parental, scrie rtl.fr.

Prima problemă, în prima zi de școală

Protocolul sanitar prevede deja că pot fi închise clase sau școli, în cazul apariției de cazuri de coronavirus.

De altfel, chiar în prima zi de școală, grupul școlar Marius-Berliet, situat în Saint-Priest din regiunea Rhone, a închis una dintre clase, căci a înregistrat un caz pozitiv de COVID-19 în rândul elevilor. Colegii acestuia sunt acum în carantină, timp de 14 zile, scrie ouest-france.fr.

Semnalul de alarmă al UNICEF

Închiderea şcolilor din cauza pandemiei de COVID-19 a lăsat o treime dintre elevii din lume, adică 463 milioane de copii, în imposibilitatea de a beneficia de o formă de învăţământ, în lipsa accesului la echipamente şi la tehnologii precum internet, televiziune sau radio, scrie france24.fr.

”Numărul mare de copii a căror educaţie a fost complet întreruptă vreme de luni constituie o urgenţă educaţională mondială”, trage un semnal de alarmă directoarea UNICEF, Henrietta Fore, într-un comunicat. Ea avertizează că ”repercusiunile s-ar putea face simţite în economii şi societăţi în deceniile viitoare”.

Situația la nivel mondial

ONU estimează că, la nivel mondial, aproape 1,5 miliarde de copii au fost afectaţi de închiderea şcolilor sau de măsurile de izolare.

Raportul scoate în evidenţă discrepanţele geografice în ce priveşte accesul la învăţământul la distanţă, mult mai puţini copii fiind afectaţi în Europa, de pildă, decât în Africa sau în unele zone din Asia.

Raportul UNICEF are la bază date culese din circa 100 de ţări, măsurând accesul public la internet, televiziune sau radio.

Situația de la noi

Cu două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar, o mulţime de semne de întrebare planează asupra măsurilor de siguranţă sanitară care ar urma să fie luate în şcoli, dar şi asupra dotării necesare pentru eventuale cursuri online.

Autoritățile locale au început evaluarea situației în țară. Se analizează condițiile de funcționare a fiecărei unități de învățământ, ce spații există și cum pot fi folosite astfel încât să se poată păstra distanța între elevi.

Evaluare

În funcție de această evaluare, se va decide, de la caz la caz, cum va începe noul an școlar și cum se vor adapta cele trei scenarii stabilite de responsabilii din sănătate: toți elevii prezenți fizic la școală, cursuri exclusiv online sau o combinație între primele două variante. Deciziile se vor lua în săptămâna 7-11 septembrie.

„INSP va face public şi către instituţiile statului evaluarea epidemiologică la fiecare unitate administrativ-teritorială. În acest moment, avem 3.981 de unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare din aceste unităţi va primi evaluarea în funcţie de care se va face deschiderea anului şcolar. Pe 10 septembrie, Consiliile de Administraţie ale unităţilor şcolare vor prezenta Comitetelor Judeţene sau Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, DSP-urilor şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene sau ale Municipiului Bucureşti scenariul la care s-au hotărât să înceapă anul şcolar”, a afirmat azi, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, citat de emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, de la Radio România Actualități.

Ce spune Consiliul Național al Elevilor, ce spun sindicatele

Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia că nu se poate începe şcoala în condiţiile în care încă nu este clar cine va asigura măştile sanitare şi dezinfectanţii pentru elevi şi profesori sau din ce fonduri şi când se vor achiziţiona laptopuri sau tablete pentru cursuri online.

Din aceste motive, reprezentanții elevilor iau în calcul să solicite chiar amânarea începerii noului an școlar.

„Atâta timp cât nu  suntem pregătiți cu materiale de protecție, cu infrastructură digitală, nu putem cere cu bună știință ca anul să înceapă la 14 septembrie sau să fim de acord cu începrea anului școlar la această dată. E imoral din punctul nostru de vedere. Vom solicita amânarea începerii anului școlar dacă,  pe măsură ce ne apropiem de începerea anului școlar, nu vom fi pregătiți, de fapt autoriățile nu vor fi pregătite așa cum se cuvine”, a spus la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, noul președinte al Consiliului National al Elevilor, Rareș Voicu, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din Braila.

Aceleaşi probleme au fost semnalate și de Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, dar şi de cele trei mari sindicate din educaţie.

Sursa foto: pixabay.com

---