2 decembrie 2020, 18:41

O boală în plus: bolnav de plictiseală! BOREOUT

Prietene, am vești proaste. Dacă ai ajuns până aici, posibil să suferi și tu de așa ceva. Da, da! Este posibil să fii bolnav de plictiseală.

Există și un termen tehnic pentru așa ceva. Se cheamă ”boreout”. Să nu se confunde cumva cu ”burnout”, pentru că treburile astea sunt antonime.

Dar să o luăm pe îndelete.

Lipsa unei activități sau plictiseala ne pot îmbolnăvi pe termen lung. Cei afectați de sindromul boreout au impresia că sunt extrem de ocupați. Pare absurd, dar nu este, scrie Digi24 care citează Deutsche Welle.

De regulă, ziua fiecăruia este plină de activități: de la programul normal de lucru, la ședințe, întâlniri cu prietenii, cumpărături și sport. Cei cu copii sunt chiar mai ocupați: lecții, activități recreative cu cei mici, îngrijire și multe altele.

Dacă ai prea multe de făcut ajungi la burnout.

Însă , vezi tu, în ultima jumătate de an viața ta tocmai a experimentat o decelerare.

Lucrezi de acasă, volumul de muncă este mai redus, în loc să ieși în oraș – zaci pe canapea. Nu mai mergi o jumătate de oră ca să prinzi o altă jumătate de oră de gimnastică, faci yoga în sufragerie. Nu mai ieși cu prietenii sau rudele la masă, vorbești pe Skype sau la telefon.

Pe scurt, ai ceva mai mult timp pentru tine. Ai ocazia să-ți tragi sufletul. Și, se pare, nu e tocmai o treabă bună.

Bolnav de plictiseală!. Repetă după mine: P L I C – T I – S I – T O R

Și astfel ajungem la subiect: sindromul boreout.

Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, ambii consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au creat și definit. Potrivit lor, boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

„Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie”, scriu autorii Werder și Rothlin.

La fel ca în cazul sindromului burnout, persoanele pot fi copleșite de sentimentul de tristețe, pot fi afectate de depresie, insomnii, devin predispuse la infecții, au tulburări gastro-intestinale, dureri de cap sau amețeli.

Paradoxul acestui sindrom este că, drept urmare a suferinței sale, pacientul continuă să-și facă de lucru la serviciu, să pară extrem de ocupat.

În analiza sa „Boreout – Biografia lipsei de solicitare și a plictiselii”, sociologul vienez Elisabeth Prammer vorbește despre strategiile comportamentale ale persoanelor afectate. De exemplu, ceea ce Prammer numește „strategia genții cu documente”.

Pacientul afectat le spune tuturor cât este de stresat. În așa-numita strategie „Commitment”, persoana simulează identificarea cu compania în care lucrează, își prelungește inutil prezența la locul de muncă, planifică ședințe la ore nepotrivite, etc.

Bolnav de plictiseală! Salvarea aparențelor

De ce încearcă acești oameni să pară suprasolicitați? Fiindcă nu sunt conștienți de suferința lor. Și fiindcă, la fel ca în cazul sindromului burnout, specialiștilor le este greu să-i încadreze la vreo categorie de afecțiuni în lipsa unor criterii internaționale clare privind diagnosticarea pacienților.

Pe de o parte, acești oameni se tem să se lege prea mult de locul de muncă. Pe de alta, le e teamă și să-și părăsească postul, nu în ultimul rând din rațiuni financiare, a constatat Prammer.

Ca atare, aceștia demisionează… în adâncul sufletului lor.

Care este deznodământul, explică Werder și Rothlin: „Lipsa activității pe termen îndelungat la locul de muncă nu este nici mai mult, nici mai puțin decât un coșmar.”

Cu timpul, a simula că ești foarte ocupat poate deveni extenuant și apare sentimentul de profundă nemulțumire.

Cum știu dacă sufăr de boreout?

Werder și Rothlin propun, în cartea lor, o serie de întrebări în scopul autotestării. „Dacă ați răspuns afirmativ la mai mult de 4 întrebări, suferiți de boreout sau sunteți pe cale s-o faceți”, spun autorii.

Iată și întrebările:

Rezolvați și probleme personale în timpul serviciului?

Vă simțiți slab solicitat sau plictisit?

Vă prefaceți că munciți când, de fapt, nu aveți nimic de făcut?

Seara vă simțiți obosit sau chiar extenuat, chiar dacă nu ați fost stresat pe parcursul zilei?

Sunteți mai degrabă nemulțumit cu activitatea profesională?

Aveți sentimentul că munca dumneavoastră nu are sens, nu este importantă?

Ați putea executa sarcinile de serviciu mai repede decât o faceți?

Ați face cu plăcere altă muncă, dar vă e teamă de o schimbare, fiindcă ați câștiga mai puțini bani?

Le trimiteți mailuri inutile colegilor în timpul programului?

Vă interesează puțin sau chiar deloc activitatea dvs. profesională?

Prietene, alocuțiunea noastră se oprește aici. Dacă ai citit materialul ăsta în timpul orelor de serviciu, probabil că ai răspuns afirmativ la mai mult de patru întrebări.

Zâmbește, mâine poate fi mai rău!

Foto: Pixabay


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.