23 septembrie 2022, 19:26

O istorie a emoțiilor umane

Lăcomia și rușinea, vinovăția, furia, frica sau dragostea sunt emoții pe care le cunosc toți oamenii și pe care, fără îndoială, le-au experimentat de-a lungul vieții. Dar modul cum sunt înțelese astăzi aceste sentimente este identic cu cel de-acum sute sau mii de ani? Oamenii simt la fel în toate culturile, zonele geografice sau perioadele istorice? Ce rol au avut emoțiile de-a lungul istoriei omenirii? În cartea sa de debut, O istorie a emoțiilor umane publicată la Editura Trei, dr. Richard Firth-Godbehere, expert de talie mondială în domeniul emoțiilor, demonstrează că „fără o istorie a emoțiilor, nu avem istorie deloc”.

Pornind din Antichitate, trecând prin perioada cavalerilor medievali, prin Epoca luminilor și Revoluția franceză pentru a ajunge în actualitate, dr. Richard Firth-Godbehere demonstrează că  ceea ce au simțit oamenii de-a lungul istoriei a modelat întreg parcursul umanității. Dr. Richard Firth-Godbehere își invită cititorii în „minunata lume a istoriei emoțiilor” și demonstrează că există o legătură mai puternică decât s-ar fi crezut între emoțiile resimțite de oameni și filozofie, religie, politică și istorie. Dr. Firth-Godbehere realizează o demonstrație riguroasă, bogat documentată și uimitor de cuprinzătoare pentru a ajunge la concluzia că emoțiile au o forță aparte – propriu-zis, ele au construit lumea.

Imersiune în istoria filozofiei

Realizând o incursiune în istoria filozofiei, a principalelor sisteme religioase și evenimente care au marcat evoluția lumii, dr. Firth-Godbehere demonstrează că:

  • emoțiile nu sunt universale, ci se schimbă de la o cultură și perioadă istorică la alta;
  • emoțiile sunt constructe mai complexe decât s-ar crede. Autorul oferă exemplul repulsiei (în care e specializat) – noțiunea așa cum o înțeleg psihologii moderni este diferită de repulsia care a fost motorul declanșării vânătorii de vrăjitoare din Evul Mediu;
  • chiar și emoțiile au o istorie, pe care cercetătorul o abordează din mai multe perspective;

Ideea de emoție este una modernă — un construct cultural”, e de părere dr. Firth-Godbehere, care susține că aceasta a apărut relativ recent, la începutul secolului al 19-lea. În O istorie a emoțiilor umane, dr. Firth-Godbehere arată că emoțiile „au contribuit la construirea lumii la fel de mult ca orice tehnologie, mișcare politică sau gânditor. Au pus bazele religiilor, ale problemelor filosofice, ale cercetării și bogăției. Dar pot reprezenta și o forță întunecată, capabilă să dărâme lumile prin război, lăcomie și neîncredere”, mai spune cercetătorul.

Platon și Aristotel

Grecii antici au numit emoțiile pathē, adică „experiență” sau „suferință”. Pornind de la acest mod de a înțelege emoțiile, dr. Firth-Godbehere realizează o scurtă incursiune în filozofia lui Platon, apoi a lui Aristotel. Vorbește cititorilor despre hinduism, spune povestea lui Buddha, apoi merge „pe urmele Sfântului Pavel, în timp ce adaptează ideile evreiești despre emoție la sensibilitățile romane, pentru a ajuta la crearea uneia dintre cele mai mari religii ale lumii” – creștinismul.

Dr. Firth-Godbehere împletește un mod de a scrie captivant, cu un discurs erudit, prin care expune cititorilor un volum impresionant de informație, din mai multe domenii. Expertul în istoria emoțiilor jonglează cu detalii din istoria mondială, filozofie, religie, tehnologie și științe și, pe lângă privirea îndreptată către trecut, scrutează prezentul și viitorul omenirii.

Cu un stil care i-a determinat pe unii critici să îl compare cu istoricul Yuval Noah Harari, dr. Firth-Godbehere demonstrează că emoțiile au împins omenirea să descopere noi continente, să realizeze revoluții, să ajungă pe Lună, dar și să se cufunde în abisurile psihicului, au întemeiat state și au dus la dispariția unor imperii. Expertul în istoria emoțiilor parcurge epocă după epocă, mergând din Areopagul atenian în Japonia modernă pentru a defini diferitele moduri de a înțelege emoția. Dar cum vor simți oamenii în viitor?

Dr. Firth-Godbehere lansează în O istorie a emoțiilor umane o ipoteză interesantă: pentru prima dată în istoria umanității, emoțiile vor fi uniformizate prin intermediul tehnologiilor, iar din acest punct de vedere oamenii vor vorbi cu toții, pentru prima dată, „aceeași limbă”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol