Vara ce tocmai a trecut a fost un succes pentru elevii români care au participat la olimpiadele internaționale. Informatica este unul dintre domeniile la care tinerii noștri excelează de fiecare dată când participă la concursuri individuale sau cu lotul național. Ce este cel mai important este că ambițiile acestor elevi îi duc departe și pe timp ce ating mai multe ține, cu atât doresc să exceleze mai mult.

Unul dintre olimpicii care ne-a răspuns interviurilor redacției Edițiadedimineață.ro este Costin Oncescu, un tânăr pasionat de informatică și care, prin declarațiile lui, ne arată cum putem să ne încredem în zicala „viitorul sună bine”. Costin este conștient de inteligența lui și dorește să se perfecționeze la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, urmând să se întoarcă în România pentru a o ajuta să se dezvolte, din interior, cu toată puterea care-i stă în mâini.

Citiți și: Mărturiile unui olimpic: Cheia succesului stă în mâna celor care sunt devotați

Costin este unul dintre elevii ce merită toată aprecierea și recunoașterea noastră, reprezentând chiar un model de a vedea viața și viitorul în România.

Manuela Dinu: Spune-ne mai multe despre tine, unde studiezi, care sunt domeniile tale de interes? Cum s-a născut pasiunea pentru IT?

Costin Oncescu: Mă numesc Costin-Andrei Oncescu și sunt elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Dinicu Golescu”, Câmpulung. Sunt interesat, în principiu, de științele exacte, informatica fiind preferata mea. Pasiunea mea pentru informatica s-a născut ca urmare a interesului meu pentru matematică. Până în clasa a 4-a lucram foarte mult la matematică pentru că, fiind o știință exactă, nu eram limitat de cunoștințele mele, ci puteam mereu să-mi definesc noi concepte și să inventez lucruri noi (despre care aflam ulterior ca fuseseră deja descoperite). În clasa a 4-a am avut și primul contact cu informatica, la insistențele surorii mele. Mi s-a părut fascinant faptul că informatica necesita o gândire generala, deci o gândire mai completă (nu mai rezolvi o problemă pentru x=3 și y=5, ci pentru orice x și y). Ulterior, am aflat și că adevărata dificultate consta în eficientizarea procedeelor, un lucru pe care l-am găsit destul de practic și chiar și mai interesant. În timp, informatica a început să ia locul matematicii din simplul motiv că atunci când rezolvăm o problemă de informatică, puteam să văd într-adevăr un rezultat -un program funcțional-, în timp ce la matematica nici nu vedeam motivul să mai redactez problema odată ce mă prindeam de idee.

 

Manuela Dinu: Cum ai ajuns în Lotul Olimpic? Cine te-a îndrumat? Au fost momente dificile în parcursul tău de până acum

Costin Oncescu: Prima oara am intrat în lotul național, lărgit în clasa a 5-a, calificându-mă alături de elevi de clasa a 8-a, acesta fiind momentul în care am devenit motivat să duc această pasiune la cu totul alt nivel. Am avut atunci ocazia de a fi pregătit de cei mai buni profesori și de a învăța multe de la colegii mei mai mari. Nu am reușit în acel an să rămân în lotul celor patru care au reprezentat România la Olimpiada Balcanică pentru juniori, dar mi-am propus să ajung acolo în anul următor. Am reușit și am obținut medalii de aur în toți cei 3 ani de gimnaziu în care am reprezentat țara la Balcaniade. În acei ani, însă, țelul meu final a fost acela de a ajunge la Olimpiada Internațională de Informatică, competiția supremă în acest domeniu. Din păcate, nu am reușit în clasa a IX-a acest lucru, ci cu un an mai târziu. Anul trecut am obținut medalia de argint și anul acesta pe cea de bronz. Sper ca și anul viitor să mă calific și să reușesc să iau medalia de aur pe care mi-o doresc foarte mult.

Pentru a ajunge să reprezinți România la Olimpiada Internațională, trebuie să treci, în total, prin 10 probe, începând cu fazele locală, județeană, națională ale Olimpiadei de Informatică, continuând apoi cu proba de baraj în urma căreia se selectează lotul național lărgit, format din cei mai buni 20 elevi de liceu și terminând cu cele 6 probe de baraj pe care trebuie să le susții în cele două tabere de pregătire și selecție a lotului național de informatică. Am fost îndrumat de mai mulți oameni de-a lungul timpului, atât profesori, cât și studenți sau chiar elevi: prof. Octavian Dumitrașcu, prof. Dana Lica, Radu Voroneanu și Andrei Heidelbacher. Le sunt recunoscător tuturor pentru modul în care m-au îndrumat și mi-au influențat parcursul academic. Competițiile vin la pachet cu momente dificile. Cu cât devii mai bun cu atât îți fixezi țeluri mai înalte și la un moment dat poți ceda. Din păcate, am avut un astfel de moment anul acesta, în Iran, la Internațională. Cel mai important este să te ridici și să continui. Cred că acest lucru este de fapt singurul motiv pentru care aș putea fi cu adevărat mândru – că nu m-am dat bătut niciodată. De asemenea, ajuta foarte mult faptul că eu, la fel ca toți ceilalți membri ai lotului lărgit și mulți alți participanți la olimpiade, fac informatica din pură pasiune, iar olimpiadele și concursurile sunt doar un plus, un prilej de a-ți dovedi capacitatea și cunoștințele și o ocazie să întâlnești alți elevi din toată țara sau chiar din toată lumea care împărtășesc aceleași preocupări.

 

Manuela Dinu: Spune-ne, te rog, despre experiența ta de la ultimele olimpiade. Cum s-a desfășurat concursul? Ce premiu ai obținut?

Costin Oncescu: Ultimele două olimpiade la care am participat în această vara au fost Olimpiada Central Europeana de Informatică și Olimpiada Internațională de Informatică desfășurate în Ljubljana, Slovenia, respectiv Teheran, Iran. La Olimpiada Central Europeana am obținut medalie de aur și la Olimpiada Internațională am obținut medalie de bronz. Ambele concursuri au constat în 2 probe de cate 5 ore fiecare, în care se cerea rezolvarea a câte 3 probleme de natura algoritmică și implementarea soluțiilor în C/C++ sau Java. Experiența la o astfel de olimpiadă este cu adevărat unică: în Iran am mers chiar cu o coloana oficială, am fost tratați regește. Olimpiadele acestea, pe lângă concursuri, sunt și evenimente culturale, în care ai ocazia să întâlnești cei mai buni elevi din alte țări și să legi noi prietenii. Cu siguranță îmi voi aminti mereu olimpiadele internaționale la care am participat: atât mândria și stresul de a reprezenta România, cât și explorarea unei noi țări și întâlnirea de oameni foarte deștepți de peste tot din lume.

 

Manuela Dinu: Care sunt planurile de viitor? Ce facultate dorești să urmezi? Unde te vezi peste 10 ani?

Costin Oncescu: Anul acesta voi termina liceul și voi aplica la facultate atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite ale Americii. Cel mai probabil voi alege universitatea din Oxford, deși alegerea depinde și de unde sunt acceptat și de ofertele financiare. Aplic la aceste universități doar datorită prestigiului lor și experienței destul de diferite pe care aș avea-o dacă aș studia acolo. Nu voi aplica decât la universități dintre cele mai bune 10-20 din lume, și dacă nu sunt admis, prefer sa rămân în țară, decât să studiez la o facultate în afară doar pentru a pleca din România. Sper ca peste 10 ani, cu puțin noroc, să am propria firma de software undeva, în România.

 

Manuela Dinu:  Consideri că tinerii care fac performanță, cei așa ca tine, au vreun viitor aici, în România? Pot face o schimbare, au nevoie de un ajutor special din partea celor din jur? Care sunt lipsurile pe care tinerii le au în ziua de astăzi?

Costin Oncescu:  Uitându-mă la colegii mai mari din loturile naționale, cei care deja au absolvit liceul, unii chiar și facultatea, pare că tinerii ca mine pot avea un viitor și în România. Cred că important este ca noi să ne pregătim foarte bine, eventual să lucrăm câțiva ani în străinătate, să devenim buni specialiști și apoi să revenim în țară și să încercăm să ne aducem contribuția în a dezvolta câte ceva în România. Totuși, cred că ar trebui să se mai schimbe câte ceva în mentalitatea oamenilor, a celor care ne conduc, pentru ca deocamdată, eu consider că oameni cu potențial care muncesc acum în diverse domenii în țară, nu sunt respectați și ajutați suficient pentru a da la rândul lor cât de mult pot societății.

Manuela Dinu:  Care sunt valorile tale, constantele în viață?

Costin Oncescu: Pentru mine cele mai importante valori în viată sunt familia, sănătatea, dezvoltarea profesională și liniștea sufletească.

Manuela Dinu:  În final, te rog, spune-ne primele trei lucruri care îți vin în minte și te motivează dimineața.

Costin Oncescu: Un mic dejun care să îmi placă, o problema de informatică rămasă nerezolvată cu o zi înainte și un sport pe care să îl practic la sfârșitul zilei cu prietenii (fotbal, tenis de masă sau biliard).

[Sursă imagine: Facebook.com]

---