Populația pariziană este cea mai expusă riscului de a muri din cauza valurilor de căldură, comparativ cu orice altă capitală din Europa. Dintre capitalele europene, Parisul se află într-un pericol fierbinte, care amenință populația sa plină de viață. Populația sa se confruntă cu cel mai mare risc de decese legate de caniculă, potrivit unui articol publicat recent în jurnalul The Lancet.

Cercetători din diferite țări europene au studiat riscurile de mortalitate cauzate de căldură și frig în 854 de orașe, din 2000 până în 2019, scrie France 24.

Descoperirile au fost fără echivoc. Parisul se află în fruntea listei în ceea ce privește riscurile legate de căldură pentru toate grupele de vârstă, cu o probabilitate de decese în exces din cauza temperaturilor în creștere de 1,6 ori mai mare decât în alte orașe europene. Amsterdam și Zagreb sunt imediat următoarele.

Odată cu creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice, Parisul va continua să resimtă căldura. Până în 2050, orașul ar putea să se confrunte cu temperaturi de până la 50°C.

Efectul insulei de căldură urbană

Ceea ce este cunoscut sub numele de „efectul de insulă de căldură urbană” agravează situația dificilă a orașului. Aceste puncte fierbinți apar atunci când orașele devin semnificativ mai calde decât zonele rurale din jur, în primul rând prin proliferarea clădirilor și materialelor care absorb și rețin căldura. Celebrele acoperișuri gri din Paris sunt un exemplu în acest sens. În timp ce sunt venerate de pictori celebri precum Vincent Van Gogh, acoperișurile gri sunt realizate din zinc, un metal care absoarbe căldura. „Același lucru este valabil și pentru asfalt, care stochează și apoi eliberează căldură, ceea ce face mai dificil pentru oraș să se răcească noaptea”, spune Masselot. „Iar prezența clădirilor blochează vântul.”

Deși efectul de insulă de căldură poate transforma Parisul într-un adevărat cazan, există diferențe de temperatură de la cartier la cartier. „De la o zonă industrială densă la un parc, de exemplu, se poate simți o scădere semnificativă”, explică dr. Pierre Masselot, autor al studiului și cercetător la London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Poluarea joacă și ea un rol semnificativ în vulnerabilitatea Parisului la valurile de căldură. În mare parte generată de emisiile vehiculelor, poluarea aerului creează un „fel de efect de seră” care captează căldura și intensifică temperaturile extreme. „Gazele de eșapament sunt mai închise la culoare și, prin urmare, reduc albedoul orașului (proporția radiației solare primite reflectată de diferitele suprafețe din mediul urban), stocând mai multă căldură”, explică cercetătorul.

Și mai este și faptul că valurile de căldură au fost, din punct de vedere istoric, mai puțin frecvente în Paris decât în alte capitale europene, precum Madrid, de exemplu. „Orașele obișnuite cu valurile de căldură s-au adaptat la ele”, spune Masselot . „Așadar , în Madrid, riscul de mortalitate este puțin mai mic decât în Paris, pentru aceeași temperatură”.

Masselot cosideră că sunt necesare atât soluții pe termen lung, cât și pe termen scurt. „Pe termen scurt, ar fi important ca autoritățile de sănătate publică să identifice persoanele expuse riscului [de a muri în urma unui val de căldură], astfel încât să poată fi anunțați în prealabil că urmează perioade cu temperaturi ridicate și să-și găsească modalități de răcire”, spune el. „Pe termen lung, orașele vor avea nevoie de mai multe spații verzi, mai puțin asfalt, dar și să-și revizuiască clădirile, astfel încât acestea să înmagazineze mai puțină căldură, să scadă poluarea și să se asigure că pot oferi servicii medicale populațiilor cu riscuri mai mari pentru sănătate”, explică Masselot.

Spre meritul său, capitala franceză a recunoscut vulnerabilitatea populației sale și lucrează cu sârguință la implementarea măsurilor necesare. „Parisul este departe de a fi oaia neagră a orașelor europene când vine vorba de adaptarea la valuri de căldură”, spune Masselot.

Cu toate acestea, urgența nevoii de a acționa nu poate fi supraestimată. „Lucrurile se vor înrăutăți, iar valurile de căldură vor fi mai lungi pe măsură ce trece timpul”, spune el. „Orașele trebuie să se pregătească pentru asta cât mai curând posibil”.

---