O meta-analiză care a reunit toate studiile asupra migrenei și cefaleei, care făceau referire la ritmul circadian, publicată recent în Neurology, indică faptul că atât cefaleea de tip cluster, cât și migrena sunt puternic influențate de acesta.
Pentru analiza sistematică și meta-analiză, au fost identificate 1.513 studii, dintre care 72 au îndeplinit criteriile de includere; pentru analiza genetică au fost identificate 16 GWAS (Genome Wide Association Studies) și 16 studii imagistice tip review, scrie raportuldegarda.ro.
„Datele sugerează că ambele tulburări sunt foarte influențate de ritmul circadian, în special cefaleea tip cluster. Acest lucru subliniază importanța hipotalamusului – zona creierului asociată cu „ceasul biologic primar” – și rolul său în durerile de cap și migrene. De asemenea, ridică problema geneticii factorilor declanșatori, cum ar fi schimbările de somn, despre care se cunoaște că declanșează migrena și au un rol clar în influențarea ritmului circadian al organismului”, a declarat autorul studiului, Mark Joseph Burish, de la Universitatea din Texas Health Science Center din Houston.
Procesele din organismul uman funcționează după ritmul circadian, care are la bază un sistem biologic complex prin care fiziologia și comportamentul unui organism se pot adapta mediului. Ritmul circadian este implicat în reglarea unor procese precum somnul, alimentația, tensiunea arterială, temperatura corporală sau eliberarea hormonilor. Studiile au demonstrat că adoptând un stil de viață care nu corespunde cu ritmul dictat de ceasul biologic, oamenii sunt supuși unui risc înalt de a dezvolta afecțiuni grave – cancer, boli neurodegenerative, boli metabolice etc. Câțiva dintre biomakerii care evaluează ritmul circadian sunt: melatonina, hormon responsabil de reglarea ciclului somn-veghe, temperatura corporală și nivelul plasmatic de cortizol, hormonul stresului.
Cefaleea tip cluster sau durererea de cap de tip „alarmă” este caracterizată printr-o durere de cap violentă, unilaterală, cu durere intensă în jurul ochiului sau pe o parte a capului, însoțită de simptome ca ptoză palpebrala (căderea pleoapei), lăcrimare, rinoree, congestie nazală. Atacurile se întâmplă de obicei în același moment al zilei sau nopții și pot dura de la săptămâni la luni, urmate de perioade de remisie, care pot dura luni și chiar ani.
Episoadele de cefalee au atins apogeul între orele târzii ale nopții și primele ore ale dimineții (21:00-03:00). Pe parcursul anului, au fost înregistrate mai multe atacuri de cefalee primăvara și toamna. La nivel celular, CC a fost asociată cu genele circadiene de bază CLOCK și REV-ERBα, iar cinci dintre cele nouă gene de susceptibilitate la CC au fost gene cu un model circadian de expresie (Clock Controlled Genes – CCGs).
Persoanele cu cefalee tip cluster au prezentat, de asemenea, niveluri mai ridicate de cortizol și niveluri mai scăzute de melatonină decât persoanele fără cefalee.
Un alt factor despre care se cunoaște că modifică ritmul circadian este schimbarea orei – trecerea la ora de vară (care are loc primăvara) și înapoi la cea de iarnă (care are loc toamna). Incidența mai crescută a cefaleei de tip cluster observată în aceste anotimpuri ar putea fi de asemenea influențată de aceste schimbări. Mai multe detalii: CE SPUN STUDIILE: despre trecerea la ora de vară și impactul asupra sănătății
Comentariile sunt oprite pentru acest articol