Sfinții părinți numesc postul ca fiind „înfrânarea de la toate mâncărurile sau, în caz de boală, numai de la unele, de asemenea și de la băuturi și de la toate cele lumești și de la toate poftele cele rele, pentru ca să fie milostiv Dumnezeu. Încă și pentru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu..abținerea de la toate grijile lumești și de la toate poftele rele, pentru ca Dumnezeu să ne ierte păcate”, potrivit doxologia.ro.

„Postul este lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană” – scrie Sf. Simeon al Tesalonicului.

Astfel, postul poate fi considerat o faptă de virtute, un exercițiu de stăpânire, de regăsire și o formă de pocăință. Însă, postul mai este și un act de cult, o modalitate de mulțumire și de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că, în esență, acesta este o jertfă adusă Lui.

Cu toate acestea, se poate spune că postul a mai căpătat și o dimensiune laică, care se distanțează de adevăratul scop al actului și anume: folosirea postului ca modalitate de a slăbi, fiind considerat o dietă pe care din ce în ce mai mulți oameni o adoptă.

Aceasta este asemănătoare dietelor vegetariene, singura diferență fiind faptul că în post este permis consumul de carne de pește. Însă, specialiștii atrag atenția asupra faptului că un astfel de regim alimentar nu este nici pe aproape de o cură de slăbire și că în unele situații acest stil de viață poate să aducă un surplus consistent de greutate.

Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, deci mijloc de mântuire. Dar este în același timp, și un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunțare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă de iubirea și respectul pe care îl avem față de Dumnezeu.

Astfel, prezentăm în cele ce urmează, o serie de argumente pro și contra în ceea ce privește adoptarea, chiar și pentru o perioadă scurtă, a postului. În general, cei care aleg să țină post religios își iau la revedere, vreme de mai bine de o lună la alimentele de origine animală, pe care le înlocuiesc cu diverse fructe și legume, care conțin carbohidrați precum: mazărea, cartofii, fasolea, lintea sau soia, unele dintre cele mai consumate. Chiar dacă, teoretic, postul ar trebui să ne ajute să dăm câteva kilograme jos, unele combinații alimentare se dovedesc, de cele mai multe ori, a fi dușmani ai dietelor.

Ispitele cărora nu le poți spune: nu!

Principalul dezavantaj al postului este consumul de alimente bogate în carbohidrați. Așa se face că în locul preparatelor din carne, oamenii aleg să consume alimente care abundă în carbohidrați. De la tocănițe, cartofi prăjiți, până la iahnia de fasole sau mazăre toate aceste preparate nu doar că nu aduc niciun aport caloric benefic organismul, ci vin și cu un surplus de greutate, dar și o dereglare a nivelului colesterolului și a glicemiei din sânge.

Așadar, specialiștii recomandă prudență atunci când vine vorba de consumul mâncărurilor cu sosuri, a pânii albe sau cartofilor și să fie înlocuite cu salate sau legume proaspete.

Totodată, alte delcii care ar trebui evitate în această perioadă mai sunt și pateurile vegetale, preparatele din soia sau plăcintele de post care conțin o sumedenie de conservanți și E-uri, iar pe lângă faptul că au un aport caloric extrem de mare, acestea reușesc să ne hrănească și să reducă senzația de foame, dar în schimb te rotunjesc. Până la urmă, postul este menit a fi o perioadă în care mâncarea și rutina zilnică vin în plan secund, și în care ar trebui să renunțăm complet la anumite preparate din meniu fără a încerca să ne folosim de alți înlocuitori, dar și să ne concentrăm mai mult pe meditație, rugăciune și fapte bune.

Avantajul postului

Se presupune că în această perioadă rugăciunea este mai importantă decât grijile lumești, în special preocupările alimentare, motiv pentru care oamenii mănâncă în cantități mai mici, alimente simple, cât mai puțin procesate.

Un post ținut „ca la carte” te obligă să renunți la mâncarea grasă, gătită fără ulei, la carne și produse lactate. Astfel, vei putea da un restart organismului atât mental, pentru că am biruit poftele și ne-am reconectat cu divinitatea, cât și fizic, pentru că postul poate fi privit și ca o cură de detoxifiere a organismului.

Rutina alimentară a Postului Mare

Tot Sfinții Părinți au rânduit ca oamenii care vor să țină Postul cel Mare să nu renunțe de-o dată la toate alimentele pe care le consumă în mod obișnuit și să lase organismului un timp de acomodare înainte de Lăsatul Secului, potrivit crestinortodox.ro.

Astfel, în cazul Postului Sfintelor Paști există patru săptămâni pregătitoare în care oamenii renunță treptat la carne, apoi lactate și în final la untdelemn și vin, ca mai apoi, în primele două zile ale postului să nu se consume niciun fel de aliment.

Rânduiala bisericească propune ca în zilele de luni, marți și miercuri, până la Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, să nu mâncăm.

După aceste zile, Biserica oferă credincioșilor mai multe dezlegări. Așa se face că în Postul Paștelui există doar două dezlegări la pește pe 5 martie şi la Florii, motiv pentru care acesta este considerat ca fiind cel mai aspru post din rânduiala creștină. Există, de asemenea, și momente în care creștinii vor avea dezlegare la vin și untelemn, acestea fiind menționate în calendarul bisericesc al anului.

Postul Paștelui mai oferă o dezlegare care nu este prezentă în niciun alt post. Sfinții Părinți au dat dezlegare doar la icrele de pește în Sâmbăta lui Lazăr, însă nu se poate consuma și pește, acesta fiind permis doar a doua zi, în Duminica Floriilor.

Săptămâna Patimilor debutează cu trei zile de post negru, în care credincioșii nu au voie să mănânce nimic, până după sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, care are loc în ziua de Joi când au dezlegare la vin și untdelemn. Apoi, după această zi mâncarea este interzisă din nou, până în Duminica Învierii.

Sursă Foto: știrilekanald.ro

---