8 iulie 2020, 11:28

Povestea inelului de aur cu gemă, de la Micia

Unul dintre cele mai preţioase artefacte descoperite în situl antic Micia, aflat pe Valea Mureşului, în vecinătatea Devei, este inelul de aur cu gemă, cu zeul Amor gravat pe el.

Inelul din aur cu gemă, cu diametrul inel de 1,2 cm, lăţimea maximă de 0,4 cm şi diametru caboşon de0,9 cm), a fost descoperit în 1974 la Micia (Veţel), în necropola de est.

La Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva

Acum, valoroasa bijuterie antică poate fi admirată la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Piesa este expusă în Palatul Magna Curia, în sala dedicată obiectelor de tezaur.

„În octombrie 1974, în timpul săpării unei fundaţii lângă staţia de pompe, au fost descoperite un sarcofag din andezit roşu de Măgura Uroiului, de mici dimensiuni (inelul de aur a constituit singura piesă de inventar) şi un mormânt de cărămidă, în care s-au găsit un urcior, patru opaiţe şi câteva cuie”, a informat dr. Oana Tutilă, de la Secţia de Arheologie a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Formă ciudată a verigii

”M-a intrigat de la început forma ciudată a verigii; nu-i un inel rotund, ca acelea cu care eu și cu tine suntem obișnuiți. Are mai degrabă forma unei piulițe cu nouă laturi. Exact! Dar cel mai tare m-a amuzat cum a fost gravat personajul grăsuț în piatra cărămizie. Dacă nu aș ști că trebuie să fii om mare, priceput și cu talent ca să faci astfel de lucruri, aș fi jurat că un copil a zgâriat piatra în joacă și a muncit o vreme până i-a ieșit desenul – un băiețel cu aripioare și picioare strâmbe, care seamănă mai degrabă cu niște copite. Fără prea mult tact, i-a așezat în mâini niște obiecte interpretabile (oamenii de știință le numesc atribute J). Trebuie să mă crezi pe cuvânt când îți zic că în imagine e Amor, zis și Cupidon. Da-da, chiar el, zeul poznaș al iubirii!

Inelul mi-a mai șoptit cum a fost descoperit. Într-o zi ploioasă de toamnă, cineva l-a trezit din amorțeală, l-a întors pe toate părțile și, într-un final, l-a dus la muzeu. Ședea de multe veacuri în sarcofagul rece și nu a putut să-mi dezvăluie ce căuta acolo. O fi jurat cu mult timp în urmă să nu zică mai mult decât e necesar, iar eu trebuie să respect legământul lui. Văzând din nou lumina zilei, a știut că nu va mai împodobi niciodată o mână și că destinul său era acum altul…

Povestea micuței bijuterii poate fi scrisă și rescrisă. De asta ne ocupăm noi, arheologii. Dar pe stăpânul inelului nu am cum să-l mai aflu nici dacă fac un descântec!”, descrie captivant și cu umor dr. Oana Tutilă, de la Secția de Arheologie, potrivit mcdr.ro.

Din producția locală de bijuterii

„Inelul cu veriga de formă nonagonală are încastrat în chatonul sudat o gemă circulară din jaspis roşu, provenit cel mai probabil dintr-o sursă locală. Pe suprafaţa plană a pietrei a fost gravat schematic Amor întors spre stânga, cu aripioare şi ţinând în mâini atribute greu de identificat (o torţă orientată în jos sau un pedum într-o mână, iar în cealaltă nu este exclus să fie un fluture redat extrem de stângaci). Sub picioare este marcată linia pământului. Piesa face parte, cel mai probabil, din producţia locală de bijuterii şi pietre gravate şi este datată în secolele II-III p. Chr.”, a informat arheologul Oana Tutilă.

Aflată pe malul stâng al Mureşului, acum în apropiere de municipiul Deva, Micia s-a dezvoltat în Antichitate, la graniţa vestică a provinciei Dacia, ca un important centru militar şi economic. Nucleul aşezării romane l-a constituit castrul auxiliar, amplasat într-un punct strategic cheie pentru apărarea provinciei.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.