18 septembrie 2021, 16:11

Povestea prăjiturii româneşti încărcate de istorie, create în onoarea unui mareşal francez diabetic

Pentru că tot a fost Ziua Internaţională a Francofoniei, iar Ministerul român al Afacerilor Externe şi-a provocat reprezentanţele din străinătate la promovarea spiritului creativ românesc, Ambasada României din Israel a readus în actualitate o prăjitură. Şi nu una oarecare, ci Joffre, o dulcegărie rafinată şi iubită a cofetăriei româneşti de ieri şi de azi, o prăjitură „încărcată de istorie”, după cum o descriu Arhivele Diplomatice ale MAE. Care ţin să sublinieze că aceasta are şi o ancorare intrinsecă în relațiile româno-franceze.

Prăjitura Joffre a fost creată de celebrul cofetar cu studii la Paris, Grigore Capşa, amintesc Arhivele Diplomatice în postarea lor din pagina de Facebook.

Şcolit la Paris

Grigore Capşa, de origine macedo-română, instalat la noi şi şcolit la Paris la Maison Boissier, a fost cel care a impus standardele occidentale în privinţa calităţii, transformând bucătăria în artă, în acelaşi timp completând modelul francez cu elemente din artă culinară românească, într-o societate care în acele timpuri era încă dominată de influenţele orientale, fraţii Capşa înlocuind treptat dulciurile orientale, precum rahatul, baclavalele şi sarailiile, bine îndulcite cu miere, care se zicea că „îngreunează trupul şi mintea”, cu ciocolata, bomboane fondante şi alte preparate cu bază din cremă de ciocolată şi glazurată, notează site-ul cersipamantromanesc.ro.

Fraţii Vasile, Anton, Constantin şi Grigore Capşa au înfiinţat, pe la mijlocul secolului XIX, celebra casa Casa Capşa din centrul Bucureştiului.

Încă de la deschidere, localul a început să fie frecventat de personalități marcante ale momentului. În anul 1873, Casa Capșa primește Marea Medalie la Expoziția Universală de la Viena, devenind apreciată și pe plan internațional, obțînând în 1882 brevetul de furnizor al casei Principelui Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 devine furnizorul Principelui Ferdinand al Bulgariei, se arată pe site-ul capsa.ro.

Occidentalizarea cofetăriei

În perioada anilor 1852 exista o concurenţă pe Calea Victoriei, lumea descoperind Cofetăria Capşa, pe lângă celelalte, „Cofetăria Palatului”, „Cofetăria Riegler”, „Fialkowski”, aceştia fiind nevoiţi să-şi mute sediile, întrucât Cofetăria Capşa devenise cea mai renumită şi frecventată din Bucureşti.

Fraţii Capşa călătorind mult peste hotare au adus alături de bomboanele fondante şi alte produse din ciocolată, precum ouăle de Paşti, bomboanele englezeşti, ambalaje din cutii de lemn şi metal produse la Karlsbad, Viena, cu imagini minunate pe capac, de asemenea „hârtia dantelată” , „coli de hârtie aurite şi argintate”, panglici, staniol, toate pentru decorare, atractive şi îmbietoare la cumpărare.

De-a lungul anilor, începând cu anul 1869, la „cârma” cofetariei se aflau Constantin şi Grigore Capşa. Grigore, şcolit la Maison Boissier din Paris şi-a însuşit atât de bine arta cofetăriei, încât i s-a îngăduit să participe la Expoziţia din Paris , unde i-a prezentat câteva din dulcile sale capodopere împărătesei Eugenia, care a fost foarte impresionată. La înapoierea în ţară, afacerea a continuat, sub numele „La doi fraţi, Constantin şi Grigore Capşa”, dar în 1876 Constantin s-a retras din afacere, rămânând singur Grigore.

Furnizorul Casei Regale

În 1869, Casa Capşa devenise furnizorul Curţii princiare a României, iar în 1882 al Casei Regale.

După ce în 1873 i s-a acordat „Medalia de aur” cu ocazia Expoziţiei de la Viena, în 1881 a primit „Medalia de Aur” cu ocazia Expoziţiei de la Bucureşti, iar în 1889, „Marea Medalie de aur” a „Expoziţiei Universale”.

De asemenea, în anul 1882, a primit Brevetul de furnizor al Casei principelui Milan Obrenovici al Serbiei şi în 1908 pe cel al Principelui Ferdinand al Bulgariei.

În 1886, Casa Capşa s-a extins: un hotel şi „Salonul de consumaţie”, care va deveni celebra Cafenea Capşa.

La Casa Capșa se dădeau cele mai importante dineuri din București, iar în 1920, la invitația regelui Ferdinand și a Reginei Maria, sosea în București celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Fraţii Capşa, cu ocazia acestei vizite somptuoase, s-au gândit că în onoarea generalului să lanseze o nouă prajitură de ciocolată, în forma cilindrică de petit-four, exclusiv din cremă şi glazură de ciocolată.

Marele cofetar Grigore Capșa, furnizor al Casei Regale, a creat în cinstea mareșalului o prăjitură de ciocolată care sugera formă cilindrică a caschetelor militare franceze.

Mareșalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prăjitură care putea fi consumată fără mari riscuri din partea oaspetelui, în cantitate moderată. Prăjitura a primit numele “Joffre” și a făcut înconjurul lumii, fiind preluată de bucătăria franceză, din a cărei tradiție fusese inspirată.

Tot fraţii Capşa au fost primii care au introdus fabricarea îngheţatei în România la Bucureşti, care se servea la Capşa în cupe speciale din cristal, cu picior, deasupra frişcă şi petit-four denumite, care se implantau în frişca proaspăt bătută.

”Papa Joffre”

Student al Școlii Politehnice din Paris, pregătindu-se inițial pentru a deveni inginer, Joseph Joffre și-a început cariera militară în 1870, în timpul războiului franco-prusac, luând parte la apărarea Parisului ca ofițer artilerist.

După război și-a încheiat studiile de inginerie, activând ca inginer militar o bună parte din cariera militară, devenind un specialist în logistică și manevre rapide în timpul serviciului militar în colonii. Astfel, a luat parte la campania militară din Keelung în timpul războiului sino-francez (1884-1885) și a îndeplinit misiuni de lungă durată în Mali și Madagascar.

Promovat general de brigadă în 1901, după 1904 a îndeplinit diverse funcții de conducere în Ministerul de Război de la Paris ori la comanda corpului 2 de armată de la Amiens. În 1911 a fost promovat șeful Statului Major General al Armatei Franceze.La începutul Primului Război Mondial generalul Joffre a reușit să oprească ofensiva germană și apoi să stabilizeze frontul de vest în urma marii bătălii de pe Marna din august-septembrie 1914.

În statul său major se afla și generalul Henri Mathias Berthelot (1861–1931), viitorul șef al Misiuni Militare Franceze ce va contribui decisiv la reorganizarea Armatei Române din 1917. Stagnarea operațiunilor militare din 1915 și, mai ales, eșecul ofensivei din anul următor de pe fronturile din Sud-Estul Europei, soldată cu căderea Bucureștiului, au condus la demiterea din funcție a generalului Joffre, acesta fiind înaintat la rangul de mareșal la 26 decembrie 1916.

Foarte popular

„Papa Joffre”, așa cum era numit de publicul larg, se bucura însă de o mare popularitate, iar la 1 aprilie 1917 a condus o misiune diplomatică în Statele Unite ale Americii, pentru a determina intrarea în război și mobilizarea masivă a noilor aliați.

În 1918 a fost numit șef al Consiliului Suprem de Război Aliat, pentru a media colaborarea cu aliații americani și britanici și a detensiona relațiile complicate de viziunile diferite asupra păcii viitoare. În februarie 1918 mareșalul Joffre a devenit membru al Academiei Franceze iar în toamnă s-a îmbolnăvit de gripa spaniolă, supraviețuind și luând decizia să se retragă definitiv din orice funcții militare ori politice.

Cu toate acestea, în 1919 a revenit în viața publică, conducând marea paradă a victoriei din 14 iulie, împreună cu mareșalul Foch. Între 1920 și 1922 a călătorit în jurul lumii, conducând o misiune militară și diplomatică extraordinară care a onorat eforturile de război ori memoria militarilor din România, Serbia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii, Vietnam, Japonia și China. După 1922 bătrânul mareșal s-a retras din viața publică scriindu-și memoriile.
Joseph Joffre mai vizitase România în 1916 în condițiile dramatice ale intrării în război, urmate apoi de dureroasa retragere în Moldova, însă acum mareșalul sosea pentru transmite în mod oficial Regelui Ferdinand Medalia Militară a Republicii Franceze și pentru a decora orașul București cu Crucea de Război franceză, în semn de prețuire pentru eforturile de război!

Vizita, un succes

Vizita din 18-23 august 1920 a fost un triumf, fiind întâmpinat de populația entuziasmată a capitalei unei țări reîntregite, cu sprijinul decisiv al Franței! Mareșalul a sosit în Gara de Nord la ora 9, fiind întâmpinat de o gardă de onoare, personalul Legației Franței la București în frunte cu ministrul Daeschner, și miniștii români Take Ionescu, generalul Ion Rășcanu, Constantin Argetoianu și Grigore Trancu-Iași. După ce mareșalul francez a trecut în revistă garda de onoare, a mers cu un automobil deschis la Palatul Regal, în ovațiile publicului.

Medalie pentru rege

La ora 11,45, la Palatul Regal a avut loc ceremonia remiterii Medaliei Militare Franceze Regelui Ferdinand, în prezența conducerii Armatei Române și a unui mare număr de comandanți și ofițeri decorați cu Ordinul militar de război Mihai Viteazul. Mareșalul Joffre s-a adresat Suveranului arătând că: „Această Cruce a vitejilor pe care Franța o pune piepturile simplilor soldați și numai pe acelea ale generalilor care au comandat în șef înaintea inamicului, va fi pentru Majestatea Voastră simbolul înaltei considerații ce națiunea franceză poartă Regelui-soldat care a condus armatele române la victorie.”
Regele Ferdinand a primit astfel decorația: „Decorându-mă cu Medalia Militară care împodobește pieptul celor mai viteji soldați și ale comandanților de căpetenie, Franța a decorat întreaga Mea armată. Aceasta este o legătură și mai trainică care va consacra pe veci frăția de arme dintre cei ce au luptat pentru aceeași cauză mare și sfântă. La 19 august 1920 a urmat ceremonia decorării orașului București cu Crucea de Război a Republicii Franceze, înmânată primarului orașului. Mareșalul Joffre a primit cu această ocazie titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului.”

O frântură dulce de istorie oferită de colegii noștri de la Ambasada României în Israel/Embassy of Romania to Israel!

Publicată de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe pe Joi, 18 martie 2021

Citiţi şi:

Ce-a fost și ce-a ajuns Casa Capșa?


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.