19 septembrie 2020, 8:32

Președintele turc a semnat decretul. Sfânta Sofia, simbol al Istanbulului, nu va mai fi muzeu, ci moschee

Multe voci s-au ridicat, cerând rațiune din partea președintelui turc pentru menținerea statutului de muzeu pentru unul dintre simbolurile orașului Istanbul: Hagia Sofia. A fost în van, căci Recep Tayyip Erdogan a semnat decretul: unul dintre simbolurile orașului, celebra bazilică Sfânta Sofia, își pierde statutul de muzeu și redevine moschee.

Preşedintele Erdogan a ordonat redeschiderea clădirii pentru rugăciuni musulmane, după decizia celei mai înalte instanţe administrative de a anula edictul guvernului din 1934 care o transforma în muzeu. Hagia Sofia a fost biserică creştină timp de 900 de ani şi moschee cinci secole.

Pentru păstrarea statutului ei de muzeu a intervenit și Patriarhul României, Daniel, dar au intervenit și reprezentanți ai unor state ale lumii.  Degeaba.

Cea mai înaltă instanţă administrativă din Turcia a deschis vineri calea spre transformarea fostei bazilici creştine Sfânta Sofia din Istanbul în moschee, revocând actualul său statut de muzeu, a anunţat presa din această ţară, citată de agenţiile de presă internaţionale.

Decizie din 1934, anulată

Consiliul de Stat turc a aprobat cererea înaintată de mai multe asociaţii, anulând astfel o decizie guvernamentală ce data din 1934 şi care conferea bazilicii Sfânta Sofia statutul de muzeu, a anunţat agenţia de presă Anadolu.

Iar  preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan într-un comunicat postat pe Twitter.

Erdogan a făcut anunțul

Preşedintele Erdogan a făcut anunţul la numai o oră după publicarea deciziei tribunalului. Erdogan a semnat un decret în acest sens.

Acţiunea în justiţie, deschisă de mai multe asociaţii musulmane, a durat 16 ani. Statele Unite, Grecia şi liderii unor biserici şi-au exprimat preocuparea faţă de schimbarea statutului monumentului.

Preşedintele turc a anunţat, vineri, că primele rugăciuni colective musulmane vor avea loc la 24 iulie la Sfânta Sofia, adăugând că edificiul va rămâne deschis vizitatorilor de toate confesiunile.

Operă bizantină, convertită în moschee

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul.

A fost convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453. În timpul Imperiului Otoman au fost construite patru minarete şi au fost plasate în interior panouri cu înscrisuri în care se pomeneau numele primilor califi.

În 1934, fosta catedrală devenită  moschee a fost transformată în muzeu de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, care a dorit „să o ofere umanităţii”.

Rusia, Grecia, SUA, Franța au intervenit

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizează cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, politician conservator islamist, o susţine de mai mulţi ani.

Potrivit Agerpres, reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), al cărei sediu se află la Paris, au subliniat într-un e-mail  către AFP, că Sfânta Sofia, componentă a sitului intitulat „Zonele istorice din Istanbul”, este „înscrisă pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii în calitate de muzeu”, fapt care „aduce cu sine un anumit număr de angajamente şi de obligaţii juridice”.

Îngrijorarea UNESCO

„Astfel, un stat trebuie să vegheze ca nicio modificare să nu aducă atingere valorii universale excepţionale (fundamentul oricărei înscrieri pe lista UNESCO, n.r.) a bunului înscris şi aflat pe teritoriul său. Orice modificare necesită o notificare prealabilă din partea statului vizat adresată UNESCO, apoi, dacă este cazul, o examinare de către Comitetul Patrimoniului mondial”, au precizat reprezentanţii UNESCO.

UNESCO a comunicat „îngrijorările sale Republicii Turciei în mai multe e-mailuri” şi prin intermediul unui mesaj transmis ambasadorului său la UNESCO, joi seară, îndemnând totodată „autorităţile turce să înceapă un dialog înainte de a lua o decizie ce ar putea să aducă atingere valorii universale a sitului”.

„Bunul intitulat ‘Zonele istorice din Istanbul’ este înscris în patrimoniul mondial mai ales pentru integritatea unică a capodoperelor sale arhitecturale, care reflectă întâlnirea dintre Europa şi Asia pe parcursul mai multor secole şi pentru că Sfânta Sofia a devenit un model pentru o întreagă familie de biserici şi, mai târziu, de moschei, iar mozaicurile din palatele şi bisericile din Constantinopol au influenţat artele atât în Orient, cât şi în Occident”, au reamintit reprezentanţii UNESCO.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.